Vineri, 20 februarie 2026, am organizat evenimentul „Digitalizarea incluzivă. Cum limităm decalajele și creștem competențele în rândul celor vulnerabili digital”, o discuție necesară despre felul în care România se raportează la obiectivele asumate în cadrul Deceniul Digital și, mai ales, la principiul leaving no one behind.
Cifrele rămân îngrijorătoare. Conform Digital Economy and Society Index (DESI 2025), doar 27,7% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani dețin competențe digitale de bază – mult sub media UE de 54% și departe de ținta europeană de 80% până în 2030. România și-a asumat, prin Planul Național privind Deceniul Digital 2030, un obiectiv de 50% – deja sub media europeană din 2023.
Dincolo de media națională privind competențele digitale de bază, decalajele sunt și mai profunde:
- doar 1 din 16 persoane peste 65 de ani;
- 1 din 5 în mediul rural;
- 1 din 8 în rândul celor cu educație redusă.
Aceste diferențe nu afectează doar modul în care ne pregătim pentru viitor, ci și prezentul: capacitatea noastră de a accesa servicii publice, de a intra pe piața muncii, de a beneficia de programe pentru tineri sau de a evita fraudele și dezinformarea online.
Ce funcționează – și unde vedem progres
Deși imaginea de ansamblu nu este cea mai optimistă, există inițiative care dau rezultate. Unele autorități locale, biblioteci, ONG-uri, școli sau fundații private reușesc, punctual, să crească nivelul competențelor digitale exact în comunitățile unde nevoia este cea mai mare.
Vorbim nu doar despre competențe digitale de bază, ci și despre:
- cursuri de programare și robotică,
- inițiative dedicate persoanelor cu dizabilități,
- programe axate pe competențe avansate, inclusiv AI,
La nivel central, avem de asemenea exemple de inițiative care evoluează – de la programe de formare pentru sectorul public și servicii publice online mai prietenoase cu cetățenii, până la un cadru de competențe digitale în jurul căruia putem avansa digitalizarea incluzivă.
O parte semnificativă a acestor inițiative este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin programele din Cadrul Financiar Multianual 2021–2027. Impactul lor este vizibil mai ales în comunități mici și insuficient deservite, unde investițiile au contribuit la infrastructură, dezvoltarea competențelor locale și accesul la servicii digitale.
În ultimul an, la CRPE, am analizat atât dimensiunea strategică a digitalizării (prin prima analiză a Planului național privind Deceniul Digital), cât și dimensiunea sectorială a digitalizării incluzive. Am documentat peste 10 inițiative de bună practică și am derulat și o inițiativă de crowdsourcing prin care am colectat experiențe, percepții și soluții propuse de cetățeni privind modul în care digitalizarea funcționează în practică – nu doar în strategii și documente de politici publice.
Ce nu funcționează – și ce avem de făcut până în 2030
Problema majoră nu este lipsa inițiativelor sau politicilor publice, ci lipsa coerenței:
- multe inițiative care funcționează sunt project-based sau institution-based,
- fără responsabili clari și fără mecanisme de coordonare la nivelul instituțiilor, dar nici între sectorul public și cel privat, respectiv societatea civilă,
- dependente de finanțări europene (inițiativele urmează banii europeni, nu invers),
- lipsite de continuitate.
Nu avem încă o strategie națională asumată la nivelul centrului guvernului, cu responsabilități clare, ținte intermediare bine definite și mecanisme reale de cooperare. Colaborarea între autorități este adesea fragmentată, iar parteneriatele între sectorul public, privat și societatea civilă rămân sporadice.
Pentru a atinge ținta modestă de 50% competențe digitale de bază până în 2030 – și, mai ales, pentru a reduce inegalitățile – trebuie să depășim exercițiile birocratice și să trecem la politici coerente, asumate și monitorizate. Nu este suficient să punem un diagnostic, trebuie să construim mecanisme stabile de implementare, monitorizare și cooperare.
Evenimentul organizat de CRPE a adus la aceeași masă peste 40 de reprezentanți ai autorităților centrale și locale, ai mediului educațional, ai societății civile și ai altor actori relevanți, pentru a discuta:
- cadrul prin care România își propune să reducă decalajele digitale;
- modul în care au fost implementate mecanismele actuale de finanțare, inclusiv prin PNRR și programele 2021–2027;
- lecțiile învățate și orientările pentru perioada de programare 2028–2034.
Proiectul IDEU este co-finanțat de Comisia Europeană prin programul Citizens, Equality, Rights and Values (CERV) (grant numărul 101147200).Proiectul este coordonat de European Citizen Action Service (ECAS), o organizație pan-europeană cu sediul la Bruxelles si este implementat împreună cu: ODRAZ (Croatia), ProInfo (Bulgaria), Democracy International (Germania), Science For You – SciFY (Grecia), Fundación Cibervoluntarios (Spania).
Photo credits: Alin Asavei
