Digitalizare incluzivă în Uniunea Europeană: ce ne-au spus 400 de români despre România Digitală

Între mai și noiembrie 2025, CRPE a derulat o campanie de crowdsourcing pe tema Digitalizării incluzive în Uniunea Europeană, ca parte a unei inițiative europene desfășurate în șase state membre UE. Scopul campaniei a fost de a colecta experiențe, percepții și soluții propuse de cetățeni privind modul în care digitalizarea funcționează în practică – nu doar în strategii și documente de politici publice.

Campania de crowdsourcing în România

În România, peste 400 de cetățeni au contribuit la campania de crowdsourcing, împărtășindu-și experiențele legate de digitalizare. Contribuțiile acestora au scos în evidență probleme persistente precum incluziunea digitală limitată, serviciile publice digitale greu de accesat sau ineficiente, precum și inegalități semnificative în educația digitală. De asemenea, au subliniat oportunități reduse de învățare pentru adulți și seniori, dificultăți întâmpinate de întreprinderile mici în adoptarea instrumentelor digitale și existența unui decalaj de gen pronunțat în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor.

Campania a fost concepută ca un proces structurat în două etape. În prima etapă, cetățenii au fost invitați să identifice obstacolele existente în calea digitalizării, pornind de la propriile experiențe. În cea de-a doua etapă, aceste obstacole au fost împărțite pe categorii și au fost propuse soluții, iar participanții au putut vota și propune noi potențiale soluții. Informațiile colectate prin crowdsourcing au fost completate și validate prin interviuri cu stakeholderi, dezbateri publice și maparea unor studii de caz reale. Acestea au implicat autorități publice și organizații ale societății civile care desfășoară inițiative de promovare a incluziunii digitale, în special în comunități vulnerabile sau greu accesibile.

Temele digitale pentru care am căutat soluții

În cadrul campaniei, CRPE a analizat soluții pentru următoarele teme-cheie:

  • Educația formală nu pregătește suficient pentru era digitală
  • Lipsa programelor TIC pentru adulți și seniori
  • Lipsa specialiștilor în domeniul TIC
  • Migrația externă a specialiștilor IT
  • Dezechilibre regionale și concentrarea excesivă în mediul urban
  • Subreprezentarea femeilor în domeniul TIC
  • Discriminarea și lipsa incluziunii în mediul digital
  • Servicii publice digitale insuficiente și greu de accesat
  • Lipsa unor politici publice coerente și a investițiilor sustenabile în digitalizare

Soluții propuse: recomandări la nivel național

Pe baza contribuțiilor cetățenilor și a analizei CRPE, au fost formulate următoarele recomandări la nivel național:

  • Integrarea competențelor digitale la toate nivelurile educației formale, prin includerea alfabetizării digitale și a competențelor TIC de bază în toate disciplinele școlare, precum și prin consolidarea componentelor digitale din învățământul vocațional și tehnic.
  • Instituționalizarea formării obligatorii în pedagogie digitală pentru cadrele didactice, prin programe de formare inițială și continuă axate pe utilizarea practică la clasă, instrumente digitale de evaluare și metode de predare centrate pe elev.
  • Prioritizarea investițiilor în infrastructura școlară, în special în zonele rurale și defavorizate, prin asigurarea accesului la laboratoare IT bine echipate, conectivitate fiabilă și dispozitive digitale individuale pentru elevi.
  • Dezvoltarea de hub-uri digitale comunitare în biblioteci, școli și centre culturale, pentru adulți și seniori.
  • Adoptarea unei strategii naționale de învățare digitală pe tot parcursul vieții.
  • Îmbunătățirea calității, a gradului de utilizare și a accesibilității serviciilor publice digitale, prin aplicarea principiilor de design centrat pe utilizator, introducerea unor mecanisme continue de monitorizare și evaluare, precum și menținerea unor opțiuni asistate sau offline acolo unde este necesar.
  • Abordarea activă a decalajului de gen în TIC, prin programe dedicate fetelor și femeilor.
  • Creșterea transparenței în implementarea Deceniului Digital, printr-un dashboard public național și integrarea sistematică a feedback-ului cetățenilor în politicile digitale.
  • Revizuirea și consolidarea Foii de parcurs naționale pentru Deceniul Digital în 2026.

Soluții propuse: recomandări la nivelul UE

  • Întărirea coordonării și monitorizării la nivel UE a foilor de parcurs naționale pentru Deceniul Digital.
  • Îmbunătățirea standardelor de raportare și a transparenței la nivelul statelor membre, inclusiv în cadrul rapoartelor anuale de progres DESI, prin documentarea și publicarea metodologiei utilizate pentru evaluările de țară, a tipurilor și surselor de date colectate, precum și a arhitecturii instituționale care sprijină raportarea.
  • Extinderea sprijinului UE pentru politici digitale participative și centrate pe cetățeni.
  • Introducerea de stimulente și noi politici pentru reducerea decalajelor de incluziune digitală și de gen.

Raportul nostru complet, în limba engleză, este disponibil aici: Voices on Digitalization: What 400 Romanians told us through a crowdsourcing campaign. 

Mai multe rapoarte privind Deceniul Digital 2030 publicate de CRPE

Foaia de parcurs a României privind Deceniul Digital – prima analiză independentă a foii de parcurs a României privind Deceniul Digital 2030

Digitalizarea incluzivă: Cum colaborează autoritățile publice cu mediul privat pentru a reduce decalajul digital în România – colecție de bune practici care promovează digitalizarea inclusivă


Proiectul IDEU este co-finanțat de Comisia Europeană prin programul Citizens, Equality, Rights and Values ​​(CERV) (grant numărul 101147200).Proiectul este coordonat de European Citizen Action Service (ECAS), o organizație pan-europeană cu sediul la Bruxelles si este implementat împreună cu: ODRAZ (Croatia), ProInfo (Bulgaria), Democracy International (Germania), Science For You – SciFY (Grecia), Fundación Cibervoluntarios (Spania).