România, în urma obiectivelor UE pentru Deceniul Digital
Uniunea Europeană a stabilit obiective ambițioase prin Programul de Politici privind Deceniul Digital, însă foaia de parcurs a României a rămas semnificativ în urmă. Planul național ar fi trebuit să impulsioneze transformarea digitală printr-o strategie coerentă și bine coordonată, susținută de angajament politic și responsabilități clar definite — în concordanță cu obiectivele Deceniului Digital.
Cu toate acestea, documentul actual pare mai degrabă un exercițiu formal de conformitate, decât o foaie de parcurs autentic transformatoare și orientată spre viitor.
Centrul Român de Politici Europene lansează prima analiză independentă a Planului Național privind Deceniul Digital.
Ambiții limitate și lipsa unei direcții coerente
Planul se remarcă prin obiective modeste, adesea sub cele ale Uniunii Europene, și prin indicatori lipsiți de coerență. Măsurile propuse rareori abordează direct prioritățile digitale, iar guvernanța și definirea responsabilităților sunt neclare, cu un leadership difuz și fragmentat. În locul unei strategii naționale clare, documentul pare mai degrabă o colecție de proiecte preexistente, finanțate anterior din fonduri europene și concepute în alte scopuri. Țintele stabilite sunt nu doar inferioare valorilor de referință UE, ci și contradictorii sau nerealiste, fără repere intermediare și fără un calendar credibil.
Întârzieri și lipsă de transparență
Implementarea planului este afectată de întârzieri constante, iar raportarea este incompletă sau, în unele cazuri, complet inaccesibilă publicului. Transparența și monitorizarea sunt aproape inexistente, întrucât Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) fie nu are capacitatea și resursele necesare pentru a-și îndeplini rolul de coordonare, fie pur și simplu a eșuat să o facă.
Mai mult, absența unui mecanism decizional formal sau a unui cadru clar de monitorizare face imposibilă urmărirea progresului. Consultările publice au fost minime, iar implicarea părților interesate — superficială atât în faza de elaborare, cât și în cea de implementare.
Riscul de a rămâne în urmă
În acest ritm, România riscă să nu atingă obiectivele digitale europene, perpetuând decalajele față de alte state membre. Revizuirea planului în 2026 reprezintă o șansă reală de redresare, dar aceasta va necesita o viziune politică puternică și o colaborare strânsă între guvern, mediul privat, universități și societatea civilă.
O nouă șansă pentru transformarea digitală
Pentru ca planul României să devină un adevărat instrument al progresului, este nevoie de transparență, co-creare și asumarea responsabilității. Doar astfel foaia de parcurs poate fi transformată dintr-un document birocratic într-un vehicul autentic al transformării digitale, unul capabil să aducă România mai aproape de ambițiile europene pentru Deceniul Digital.
Contribuția CRPE: date deschise pentru responsabilitate și progres
Pe lângă această analiză, CRPE pune la dispoziție prima compilație completă a tuturor măsurilor incluse în Foaia de parcurs a României pentru Deceniul Digital 2030, cartografiind alinierea fiecărei măsuri la obiectivele digitale ale UE, stadiul implementării și nivelul de conformitate cu țintele Deceniului Digital. Informațiile sunt disponibile într-un format deschis și accesibil, permițând cercetătorilor, decidenților, jurnaliștilor și organizațiilor societății civile să exploreze, să verifice și să reutilizeze datele. Prin această inițiativă, CRPE promovează transparența, responsabilitatea și dezbaterea bazată pe dovezi, contribuind la un efort colectiv pentru transformarea digitală a României.
Raportul complet este disponibil aici: Foaia de parcurs a României privind Deceniul Digital
Anexa cu toate măsurile și stadiul lor este disponibilă aici: Anexă foaia de parcurs a României
Prezentul raport face parte din EmpowerDIGI: Conștientizare digitală pentru toți, care se desfășoară în perioada 15 mai – 15 noiembrie. Acest proiect beneficiază de finanțare din partea Serviciului European de Acțiune pentru Cetățeni (ECAS) în cadrul proiectului EURECA 2025, care este cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate sunt însă ale autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau ale ECAS. Nici Uniunea Europeană, nici ECAS nu pot fi trase la răspundere pentru acestea.
