Workshop despre Garanția pentru Tineret – în cautarea soluțiilor pentru România (II)

CRPE a continuat să documenteze în teren situația tinerilor NEETs (care nu sunt angajați, nu sunt la școală și nici nu iau parte la un sistem de formare profesională) din comunitățile vulnerabile, în special roma, dar și a modului în care programul european Garanția pentru Tineret este aplicat la nivel local și cu ce efecte pentru destinatari.

Am vrut să vedem care sunt realitățile orașelor mici și ale mediului rural pentru că România înregistrează cel mai mare decalaj din UE la tinerii NEETs. Conform monitorsocial.ro, în 2017, procentajul acestor tineri în mediul rural era de 23% față de 10% în urban.

Ne-am întâlnit în comuna Grădinari (județul Olt) și în Câmpulung (județul Argeș) cu actorii relevanți pe plan local: autorități, ONG-uri, GAL-uri, furnizori de formare profesională, lideri comunitari și tineri NEETs.

Iată câteva din cele mai dure situații, dar și câteva din soluțiile ce merită atenție:

1) Abandonul școlar – în mediul rural, foarte multe persoane din medii dezavantajate nu reușesc să termine 8 clase. Pentru că nu au finalizat învățământul obligatoriu, acestea nu au acces la majoritatea cursurilor de calificare disponibile pe piață. Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) derulează un program de echivalare a competențelor necesare pentru cei care nu au absolvit 8 clase astfel încît să poată să urmeze cursuri de formare profesională.

2) Programele tip „A doua șansă” și afterschool au avut un impact masiv în menținerea sau revenirea în sistemul de educație a celor din medii defavorizate – mai ales în rural.

Primarul din Grădinari: „De când am demarat „A doua șansă” în comună în 2014, am școlarizat 110 adulți. Dacă reușim să deșteptăm părinții, să conștientizeze că trebuie să știi mai mult decât să semnezi, ei își vor trimite și copiii la școală. Acum, cu școlile profesionale/învățământ dual, e altceva. Sunt mai multe oportunități”.

3) Exemple pozitive în comunitate – Tinerii sunt influențați de exemplele vehiculate de media, a unor persoane care ajung la bunăstare/notorietate prin mijloace neortodoxe ceea ce influențează negativ modul în care aceștia se raportează la piața muncii. Exemplele pozitive din comunitate sunt cele care pot contracara acest fenomen. De exemplu, multe femei de etnie roma s-au angajat în zona Câmpulung în domeniul cablajelor auto.

4) Colaborarea inter-instituțională și cu societatea civilă la nivel local. La Câmpulung am descoperit un exemplu de bună practică – un nucleu de instituții care colaborează și lucrează integrat, de peste 15 ani, în comunitățile roma, pe problematica tinerilor – acces la educație, integrare pe piața muncii. „Caravana comunităților dezavantajate” este formată din Biroul Județean pentru Romi, primării, AJOFM, ONG-uri locale, mediatori școlari, sanitari. Acestea merg o data pe lună în câte o comunitate și abordează integrat problemele persoanelor din grupurile dezavantajate, la fața locului.

5) Programele de ucenicie merg foarte greu sau nu sunt finanțate. Recentele schimbări legislative oferă avantaje angajatorilor, prin creșterea subvenției; dar este nevoie de facilitare intensă la nivel local pentru ca acest tip de contracte să se încheie. De multe ori, angajatorilor le este frică că nu vor obține acea subvenție de la stat, pentru că în multe județe s-au lovit de lipsa bugetului pentru ucenicie.

6) Subvențiile pentru mobilitatea forței de muncă nu funcționează, cel puțin în regiunile în care am făcut documentare. Numărul celor care se relochează pentru un job este foarte mic.

    

 

 

 

 

Detalii despre măsurile care ar putea schimba viețile tinerilor NEETs se vor regăsi într-un raport de politici publice cu soluții pentru o mai bună accesare a fondurilor disponibile prin Garanția pentru Tineret.

Aceste întâlniri au fost organizate împreună cu Roma Enterprise Development Initiative în proiectul „Facilitarea accesului la măsurile din Garanția pentru Tineret pentru tinerii romi din Bulgaria, Ungaria și România”.