Bianca Toma, Aprilie 2016, Centrul Român de Politici Europene

Indexul Sustenabilității Direcției Naționale Anticorupție 2015 realizat de Centrul Român de Politici Europene – arată și anul acesta care sunt decidenții, instituțiile, legile și actorii care susțin, respectiv, subminează funcționarea unei instituții reprezentative pentru eforturile de combatere a corupției în România.

Puncte forte în susținerea luptei anticorupție

INDEX-ul pentru 2015 arată că actuala legislație (competențe de investigare relevante pentru DNA asigură funcționarea și independența instituției, iar prestația actualului Procuror șef al DNA (nota 9.3 din 10), în strânsă legătură cu încrederea publicului în activitatea DNA (nota 9.3 din 10) sunt puncte forte în susținerea și performanța instituției.

CLICK AICI pentru cele mai importante punctaje ale indicatorilor INDEX-ului DNA – INFOGRAFIC

“În ce priveste primul indicator – cadrul legislativ, am constatat că punctajul din acest studiu este ușor mai mare decât anul trecut, deci concluzia poate fi că atât cadrul legislativ cât și competențele asigurate prin lege cotinuă să asigure funcționarea DNA. Totuși, participanții au ridicat o problemă la acest punct, plecând de la un eventual volum prea mare de dosare și a fost pusă întrebarea dacă nu cumva această încărcătură nu împiedică DNA să se axeze pe dosarele importante. Datele statistice infirmă cumva această percepție”, a declarat Procurorul șef al DNA Laura Codruța Kovesi.

“Putem afirma că actualul cadru legislativ ne permite să ne axăm pe cazurile de corupție la nivel înalt. Am rezerve serioase că o eventuală modificare legislativă ar fi facută pentru altceva decât pentru limitarea competențelor DNA în investigarea și judecarea cazurilor de corupție. Pentru noi a fost vitală intervenția societății civile pentru a stopa aceste proiecte legislative”, a declarat Procurorul șef al DNA Laura Codruța Kovesi.

Contribuții importante în susținerea activității și independenței DNA și a luptei anticorupție vin din partea partenerilor externi: Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, ambasadele și cancelariile occidentale și ale SUA (punctaje între 6.9 si 8.8 din 10).

Managementul DNA, inclusiv decizii interne, sunt și ele apreciate. În privința calității dosarelor DNA, calificativul rămâne relativ constant (de la 8.3 la 7.9 în 2014), însă grupul de experți consideră în continuare că volumul de dosare raportat la numărul de procurori este mult prea mare și ar putea afecta calitatea dosarelor.

„Există o vulnerabilitate din punctul de vedere al celui de-al doilea indicator – management și performanță. Un număr mare de dosare a influențat în mod evident calitatea soluționării dosarelor. În acest moment avem în DNA 7.700 dosare. Este un volum aproape dublu față de cât putem soluționa. Anul trecut am soluționat 4.200 dosare”, a declarat, la lansarea INDEX-ului Sustenabilității DNA, Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.

CLICK AICI pentru cele mai importante punctaje ale indicatorilor INDEX-ului DNA – INFOGRAFIC

Puncte slabe în susținerea luptei anticorupție

Există mari așteptări din partea câtorva instituții cu atribuții extrem de relevante în sprijinul luptei anticorupție sau în protejarea sistemului judiciar, în special a magistraților de atacuri și tentative de intimidare care vin fie din partea politică, fie din partea grupurilor de interese ale celor aflați sub investigare sau condamnați pentru fapte de corupție. Acestea sunt Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției (pentru prima dată în INDEX) și Procurorul General al României.

„Indicatorul al treilea – mediul instituțional: rolul Ministerului Justiției în performanța DNA este extrem de important. O primă atribuție a Ministerului Justiției vizează numirea funcțiilor cheie în DNA. Are rolul determinant în a constitui o echipă care poate performa sau nu. Un alt rol pleacă de la atribuția Ministerului Justiției de a avea inițiativă legislativă : decizie, control judiciar și supraveghere tehnică. Ministerul Justiției a venit cu o ordonanță de urgență, până când aceste chestiuni vor fi legiferate printr-o lege, acțiuni care au ajutat ca activitatea DNA să nu fie blocată”, a declarat Procurorul șef al DNA Laura Codruța Kovesi.

Notele primite de Consiliul Superior al Magistraturii sunt și în acest an mediocre, ușor în creștere, atât reprezentanții instituțiilor judiciare, cât și experții invitați la discuții apreciind că CSM ar putea să facă mai mult din calitatea sa de garant al independenței justiției, dar și pentru susținerea unor reforme pentru sistem.

Procurorul General al României: de la această voce din vârful sistemului este de așteptat o mai mare implicare în sensul reacției, apărării și susținerii activității procurorilor atunci când în spațiul public se vehiculează interpretări eronate, atacuri nefondate. Din perspectiva percepției societății civile și a experților, chiar dacă, în 2015, Procurorul General nu a subminat activitatea DNA nici nu au existat argumente în sensul susținerii publice, prin declarații sau poziții curajoase. Pentru lipsa reacțiilor relevante acest indicator primește un calificativ slab: 3.1.

CLICK AICI pentru cele mai importante punctaje ale indicatorilor INDEX-ului DNA – INFOGRAFIC

Rezultatele Indexului pentru 2015 transmit un semnal de alarmă pentru Agenția Națională de Integritate, cu un calificat sub mediocru și cu opinii potrivit cărora instituția și-a pierdut suflul, iar cazurile pe care le cercetează nu sunt relevante.

Amenințările la adresa sustenabilității DNA

Câteva instituții dețin recordul calificativelor minimale: Consiliul Național al Audiovizualului, Parlamentul României nu doar pe procedura de aviz privind investigarea membrilor săi ci și din perspectiva tentativelor de schimbare a legislației și restricționare a anchetelor și atribuțiilor DNA și a declarațiilor și ieșirilor publice.

Pentru al doilea an consecutiv unul din cele mai mici calificative este acordat Consiliul Național al Audiovizualului (1.7). Scoruri mici în INDEX 2015 primesc și câteva din serviciile de informații din perspectiva susținerii sau contribuției pe care o au, în limitele legale, la combaterea corupției. Doar Serviciul Român de Informații, căruia INDEX-ul DNA îi dedică un capitol consistent este apreciat ca având contribuții relevante și consistente în susținerea luptei anticorupție. Pe de altă parte însă, procurorul șef al DNA arată că există așteptări majore și vulnerabilități legate de activitatea altor servicii de intelligence din România.

“Este imposibil ca în activitatea de culegere a informațiilor să nu dai și peste o informație legată de fapte de corupție, de aceea legiuitorul a considerat că este important ca noi să fim sesizați. Anul trecut 90 de dosare au avut la bază sesizări venite de la serviciile de informații. Am văzut că în clasamentul făcut a primit și SIE un punctaj oarecum mic. Nici în 2015, nici în 2014, nici în 2013 nu am primit de la SIE niciun fel de informare. Observ din investigațiile noastre că tot mai mulți inculpați au activitate în străinătate (conturi, afaceri etc). De ce nu am primit astfel de informații despre aceste activități? Sunt companii străine anchetate în țara lor pentru mita dată în România și nu am primit sesizări în legătură cu aceste infracțiuni. Uneori am aflat despre astfel de informații din investiigațiile proprii. Oare se pot cumpăra proprietăți imobiliare în Franța cu sume mari și niciun ofițer SIE să nu se împiedice de aceast informații? Nu este opțională, dacă deții o astfel de informație, comunicarea acesteia mai departe”, a avertizat Laura Kovesi.

Recordul negativ al CNA este urmat, la mică distanță, de Parlamentul României și membri săi (2.3. – 2.4). Parlamentul este considerat în continuare o piedică în investigarea dosarelor de mare corupție prin blocarea avizelor la solicitările DNA / Procurorului General.

Există o temere reală, exprimată atât de oficiali ai sistemului judiciar cât și de reprezentanții societății civile și de jurnaliști potrivit căreia mai multe inițiative legislative și/sau amendamente promovate de grupuri de interese, de parlamentari și politicieni direct vizați de anchetele DNA sunt în mod constat introduse, de regulă fără consultări, în dezbaterile parlamentare. Astfel de tentative, destul de frecvente, reprezintă în continuare cele mai mari amenințări la adresa eforturilor de combatere a corupției.

O altă instituție intră în Index direct la coada clasamentului, Agenția Națională de Administrare Fiscală, apreciată într-o proporție destul de mare pentru sprijinul în investigarea actelor de corupție, dar sancționată de experți pentru reacțiile tardive și inconsistente în recuperarea prejudiciilor provenite din fapte de corupție (2.3).

Detalii despre INDEX-ul Sustenabilității DNA pe 2014 și 2015 se află pe www.crpe.ro

Varianta în limba engleză a acestui raport poate fi consultată pe www.crpe.ro/en.

Sinteză realizată de Bianca Toma, cercetător și director de programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene.

Acest raport – sinteză este realizat în cadrul proiectului Cetățenia activă – un instrument puternic pentru consolidarea statului de drept. Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Întreaga răspundere pentru conținutul acestui raport aparține autorului/autorilor și nu reprezintă poziția oficială a EEA grants.