Cum putem opri asaltul politicii asupra democraţiei din România?
Policy Memo nr. 50. Autor: Victor Giosan În contextul contestării publice și a refuzului public de a acorda încredere politicienilor,…
Romania in UE
Piața unică. Europa face al treilea pas înainte, România încă unul înapoi
Studiul explică principalele direcții pe care pachetul legislativ le urmarește, precum creșterea independenței operatorilor de transport, accesul nediscriminatoriu al consumatorilor și furnizorilor la rețelele de distributie a energiei electrice și a gazului, creșterea independenței autorității de reglementare, sau definirea adecvată a consumatorului vulnerabil pentru evitarea unor distorsiuni de natură socială în piețele de energie.
Capacitatea legislativului românesc de a fi un actor european activ
Raportul subliniază faptul că tratatul Lisabona conferă legislativelor naționale posibilitatea de a avea un rol mai activ în domeniul politicilor europene, mai ales în relaţia lor cu executivul. Acest rol nu este însă fructificat îndeajuns de Parlamentul României, care rămâne marginal în procesul de coordonare a afacerilor europene.
Strategia 2020 în România – chiar o implementăm sau încă un document de sertar?
Avem deci o nouă strategie, un nou document pe care să ne bazăm politicile publice. Îl vom aplica? Cum și cu cine? Acest policy brief al CRPE analizează capacitatea României de a programa agenda de politici și contextul intern peste care vine Strategia 2020. Încercăm să răspundem la întrebarea: Strategia 2020 – avem șanse să o implementăm sau am mai bifat o strategie de sertar?
Jocul de-a șoarecele și pisica – OU 50 și directiva europeană
CRPE a realizat o analiză comparativă (în oglindă) între prevederile europene și ceea ce a rezultat în momentul transpunerii naționale. CRPE apreciază faptul că autoritățile din România au mers dincolo de metoda copy & paste pe care o folosesc de obicei la transpunerea directivelor și au căutat să adapteze standardele minimale cerute de UE la piața bancară din țara noastră.
Când, cum și de ce a acceptat România condițiile UE în domeniul politicilor anticorupție (1999 – 2010)
Pornind de la literatura de specialitate privind europenizarea, studiul arată că Uniunii Europene i-a lipsit un acquis semnificativ în domeniul anticorupţiei. Mai mult, în relaţia cu România, Comisia Europeană s-a aflat într-un proces de învăţare deoarece a trecut de la condiţionalităţi care cereau adoptarea unor legi sau instituţii, până la a pune pe agendă implementarea şi funcţionalitatea efectivă a acestora.
Efectele monitorizării prin MCV România. Percepții dinspre media și societatea civilă
Cercetarea de faţă urmăreşte o evaluare a eficacităţii si funcţionării Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul justiţiei agreat de Uniunea Europeană şi România, analizând factorii care au facilitat acceptarea și implementarea condiţionalităţilor UE în domeniu.