Centrul Român de Politici Europene (CRPE) lansează raportul ”România și Uniunea Energetică – sfârșitul autarhiei, problema companiilor de stat și alte câteva teme de reflecție” de Cristian Ghinea și Ludmila Gamurari care explică mizele unuia din cele mai mari proiecte europene: Uniunea Energetică.
Raportul analizează interesele României precum – insistența asupra resurselor din Marea Neagră ca potențială sursă de securitate energetică pentru UE, protejarea libertății statelor membre de a-și stabili mixul energetic, inclusiv în ceea ce privește opțiunea utilizării energiei nucleare (a se citi: România nu dorește vreo intervenție a UE de limitare a energiei nucleare, dimpotrivă, e din clubul statelor care se bazează pe această resursă).
România și Uniunea Energetică – propuneri pe marginea direcțiilor pe care Bucureștiul ar trebui să le urmărească în dosarul energetic
Autorii arată că există o serie de alte elemente de notat din poziția României în consultările privind Uniunea Energetică Europeană: insistența pe contribuția UE la sporirea securității energetice a parților contractante ale Tratatului Comunității Energetice (într-un paragraf ulterior este menționată explicit Republica Moldova, alături de Balcanii de Vest); asigurarea coerenței investițiilor de infrastructură energetică în zona vulnerabilă a Europei de Sud-Est, inclusiv prin Facilitatea Connecting Europe și prin planul de investiții Juncker; poziția rezervată față de posibilitatea de ținte prea ambițioase în ceea ce privește țintele de mediu; susținerea consolidării ACER; propune posibilitatea definirii consumatorului vulnerabil la nivel european.
Raportul CRPE vine și cu propuneri pe marginea direcțiilor pe care România ar trebui să le urmărească în dosarul energetic european pe termen mediu – chestiuni moștenite de dinainte de lansarea pachetului Uniunii Energetice, dar care pot suferi transformări odată ce acest proiect va căpăta o viață proprie:
1. O reală interconectarea energetică a României în UE
2. Valorificarea potențialului din Marea Neagră
3. O agendă energetică estică pentru Republica Moldova și Ucraina
4. Companiile de stat – călcâiul lui Ahile.
Detalii despre fiecare direcție de acțiuni pot fi consultate în variant integrală a raportului disponibil în limba română aici.
Acest policy brief a fost publicat în cadrul proiectului „Influenţi, alerţi şi informaţi în negocierile din UE – Expertiză şi consultare în politici europene” finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Proiectul a beneficiat de cofinanțare din partea OMV Petrom.
Conţinutul acestui raport nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine promotorului proiectului, Centrul Român de Politici Europene, și autorului/autorilor raportului.
Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.