Avem înțelegeri diferite cu privire la impactul nostru asupra schimbărilor climatice. Și nu doar că în România nu învățăm suficient despre mediu, ceea ce ne afectează capacitatea de analiză și conștientizare a ceea ce se întâmplă în jurul nostru, dar în ultimii ani sunt din ce în ce mai agresive campaniile de dezinformare privind schimbările climatice. Partide extremiste și diverși formatori de opinie pun la îndoială chiar și gradele din termometru sau impactul poluării asupra sănătății noastre.
Chestionar schimbări climatice
La CRPE am Implementat această consultare în cadrul proiectului „Dreptul la un mediu sănătos pentru un viitor durabil – creșterea implicării cetățenilor în ambițiile climatice ale UE”, cofinanțat de Comisia Europeană. Ceea ce ne dorim este să dezbatem și să punem pe agenda publică provocările climatice cu care se confruntă comunitățile urbane din România, Ungaria și Italia.
Subliniem importanța sprijinului din partea cetățenilor (iar cetățenii trebuie să fie conștienți de impactul acțiunilor și comportamentului lor) pentru a ajunge la obiectivele climatice asumate și la orașe neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Prezentarea rezultatelor este disponibilă aici.
Autoevaluarea nivelului de informare în privința schimbărilor climatice
Respondenții chestionarului nostru se autoevaluează având cunoștințe medii sau suficiente (6 din 10), în timp ce 3 din 10 consideră că au cunoștințe ridicate (3 din 10). Mai puțin de 1 din 10 spune că acest nivel este scăzut. Foarte puține persoane consideră că informațiile disponibile în media despre schimbările climatice sunt informative și utile (1.5 din 10), iar majoritatea au auzit de termeni specifici mediului / schimbărilor climatice (de exemplu, amprentă de carbon) utilizând rețelele sociale și nu de la școală.
Percepția privind impactul stilului de viață asupra schimbărilor climatice
Aproape o treime din respondenți spun că impactul stilului de viață asupra schimbărilor climatice este scăzut sau inexistent, jumătate din respondenți consideră că este mediu, și aproape 2 din 10 consideră că este ridicat și foarte ridicat. Datele indică faptul că cei din generația Baby Boomer (1946-1964) și, în general, bărbații mai mult decât femeile spun în mai mare măsură că impactul stilului lor de viață asupra schimbărilor climatice este inexistent sau foarte scăzut.
Comportament pentru protejarea mediului
Aproape 6 din 10 respondenți spun că preferă să meargă pe jos, dar aproape tot atâția (5 din 10) folosesc zilnic mașina personală. 4 din 10 respondenți spun că folosesc și mijloace de transport în comun.
Respondenții consideră că următoarele acțiuni au impact major asupra mediului: deșeuri deversate în pământ (4.2 din 5), lipsa de sortare a deșeurilor (4.1 din 5), aruncarea uleiului uzat în chiuvetă (3.8 din 5) sau utilizarea mașinii pe benzină/motorină (3.8 din 5). Întrebați ce ar fi dispuși să schimbe imediat pentru protejarea mediului, majoritatea indică colectarea separată a gunoiului (89%), limitarea utilizării de ambalaje din plastic (86%) și utilizarea bicicletei/transportului în comun (79%).
Schimbările climate și agenda politică a orașului
7 din 10 respondenți spun că agenda politică a orașului nu ia în considerare în mod suficient schimbările climatice. Generația Z crede în mai mare măsură că agenda politică a orașului în care locuiesc ia în considerare în mod suficient schimbările climatice, comparativ cu celelalte generații. Cele mai grave probleme pe care le identifică respondenții sunt 1) Pierderea spațiilor verzi și naturale, 2) Calitatea aerului, 3) Gestionarea ineficientă a deșeurilor și 4) Traficul/ aglomerația.
Prezentarea este parte a proiectului DREPTUL LA UN MEDIU SĂNĂTOS PENTRU UN VIITOR DURABIL – creșterea implicării cetățenilor în ambițiile climatice ale UE. Pentru mai multe informații despre proiect accesați https://www.crpe.ro/ro/green-rights-for-a-sustainable-future-2/
Cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate în acest material aparțin doar autorilor și nu reflectă neapărat pozițiile Uniunii Europene.
