CRPE publică un nou raport „Războiul dezinformării: Conflictul Israel-Hamas și impactul său în România”, care analizează modul în care conflictul Israel-Hamas a fost utilizat ca instrument de dezinformare în ecosistemul digital local, amplificând polarizarea, teoriile conspirației și propaganda pro-Kremlin în România și în regiunea Mării Negre. Studiul se uită la tacticile folosite de diferiți actori pentru a amplifica polarizarea și a submina încrederea publicului în deciziile corecte.
Partenerii noștri prezintă detalii similiare pentru Bulgaria, Ucraina, Georgia și Republica Moldova.
Constatări cheie din raportul pe România:
Un subiect puternic polarizant: conflictul Israel – Hamas a fost prezentat ca o criză globală de instabilitate, legată de jocurile de putere dintre Iran, Rusia și SUA. Relatările s-au axat pe impactul umanitar, accentuând diviziunile privind responsabilitățile Israelului și Hamas.
Referirile și conexiunea cu războiul din Ucraina a fost semnificativă: 400 de articole/postări au trasat paralele între conflictul Israel-Hamas și războiul din Ucraina, o parte explicând contextele, o altă parte narative despre NATO, SUA, ori strategii geopolitice ale Rusiei.
În platformele online și social media din România au fost circulate narative ale dezinformarii care servesc propagandei rusești. O parte dintre ele alimentează teorii ale conspirației și anti-semitismul.
- “Armele din Ucraina folosite de Hamas” – O narațiune falsă, promovată de Kremlin, care susține că Hamas a folosit arme livrate Ucrainei de Occident pentru a discredita Ucraina și aliații săi.
- “Israel a orchestrat atacul Hamas din 7 octombrie” – O teorie a conspirației menită să submineze credibilitatea Israelului, susținând că atacul a fost regizat pentru a justifica o invazie în Gaza.
Sursele principale ale dezinformării (conform monitorizării realizate în perioada octombrie 2023-octombrie 2024):
- 30-50% din conținutul conspiraționist despre conflictul Israel-Hamas în România a provenit din bloguri și secțiuni de comentarii, vizând publicuri vulnerabile cu narațiuni emoționale, înșelătoare și antisemite, inclusiv „conspirația khazară”, care a fost reactivată în timpul conflictului.
- există un “fact-checking gap” îngrijorător: doar 0,2% dintre articolele despre războiul Israel-Hamas publicate în presa românească au abordat dezinformarea sau au demontat știrile false, evidențiind un deficit major în verificarea proactivă a informațiilor.
Raportul prezintă și detalii în exclusivitate pentru această temă despre percepția publică și expunerea la dezinformare (focus pe conflictul Israel – Hamas):
- 32% dintre români s-au informat din presa națională despre acest conflict
- 27% spun că s-au bazat pe informații predominant din social media (Facebook & TikTok).
- 37% dintre respondenți cred că informațiile consumate sunt corecte, în timp ce 44% au declarat un nivel scăzut de încredere în sursele disponibile.
Metodologie
Am analizat un set de narațiuni și subiecte, ținte ale dezinformării, legate de confictul Israel-Hamas folosind o serie de instrumente: monitorizare media și analiza bazelor de date cu articole media online și postări în rețelele social media monitorizate, articole și analize ale platformelor de fact-checking locale, regionale și internaționale și instrumente de social listening/ în cazul analizei pentru România și a conținutului în limba română pentru Republica Moldova.
Impactul surselor/audiențelor și propagării pe fiecare narațiune au fost evaluate automatizat cu limitarea dată de estimări după ce unul din instrumentele foarte utile de la Google, extensia Crowdtangle, care oferea detalii de audiență, viewership și propoagare a unei postări/articol a fost suspendat (la mijlocul perioadei de monitorizare).
Analiza legată de conținutul media și social media legată de conflictul Israel Hamas a vizat perioada (octombrie 2023 – octombrie 2024). Bazele de date și analiza narațiunilor au fost realizate cu ajutorul platformei Zelist Monitor, un instrument dedicat pentru conținutul online – presă și social media care furnizează detalii legate de numărul de apariții, sursele aparițiilor, relevanța și credibilitatea sursei, impactul estimat, vârfurile de audiență și evoluția în timp a audiențelor pe diferite surse.
Selecția expresiilor monitorizate s-a făcut după analiza surselor publice: platforme de factcheking internaționale, factcheking local și regional, site-uri/platforme de investigații jurnalistice și media care au publicat articole/fact-cheking pe subiectul tintă.
Zelist Monitor este un sistem de monitorizare si masurare media. In fiecare saptamana Zelist Monitor analizeaza peste 96.000 de bloguri, peste 90.000 de pagini de Facebook, peste 350.000 de conturi de Twitter, 8.000 de publicatii online si 70 din cele mai importante forumuri pentru a oferi utilizatorului da posibilitatea de a indentifica in timp real principalele discutii create in jurul brandurilor care te intereseaza. La acestea se adaugă peste 790.000 de conturi românesti de Youtube peste 190.000 de conturi românești de Instagram și peste 1.100 de grupuri de LinkedIn.
Raportul, în limba engleză, este disponibil aici.
Acest proiect este susținut de European Media & Information Fund (EMIF). Partenerii noștri iG4Media, Veridica și CSD Bulgaria, lucrează cu noi pentru consolidarea rezilienței media regionale și combaterea dezinformării legate de conflictele armate.