Organizațiile partenere în proiectul „Prevenirea corupției și a capturii statului – cazul companiilor de stat” au lansat concluziile raportatelor naționale în cadrul unei audieri publice organizată la Bruxelles, în 28 noiembrie 2017. Evenimentul a fost găzduit de la Parlamentul European de europarlamentarul român Monica Macovei, unul din cei mai cunoscuții reformiști în domeniul justiției din Europa de Est.
Participanții au au analizat cât de bune sunt legile naționale privind companiile publice și cât de mari sunt riscurile de captură.
România are un cadru legislativ bun, stabilit prin OUG 109/2011 (actuala Lege 111/2016 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice), doar parțial aplicat și, mai nou, amendat brutal și netransparent în Parlament. Investigațiile procurorilor anticorupție, multe finalizate cu condamnări definitive, au arătat modalități de capturare a resurselor statului în special în energie, dar și în infrastructură sau servicii publice. Managementul acestor companii continuă să fie folosit în scopuri clientelare și numit pe critetii politice sau de afaceri.
„Calitatea cadrului legislativ de guvernanță corporativă este bună în România, dar implementarea este deficitară. Un expert survey realizat de Centrul Român de Politici Europene pe România indică un cadru bun de guvernanță, dar avem mecanisme extrem de slabe de control și monitorizare”, a spus Clara Volintiru, expert din partea României.
Principalele mecanisme de mecanisme de captură în Romania identificate la nivelul companiilor de stat, sunt: control discreționar, abuz de putere, contracte la prețuri supraestimate.
„În timp ce UE a finalizat noua directivă pe achiziții publice și a definit conflictul de interese, în România a fost abrogată această infracțiune din codul penal”, a avertizat europarlamentarul român Monica Macovei. Ea a mai spus că „13% din banii din achizițiile publice se pierd din cauza corupției.”
Bulgaria are un cadru legislativ pentru guvernanța companiilor de stat mai slab reglementat decât cel românesc, cu prevederi contradictorii și o lipsa severă de aplicare a standardelor internaționale OECD sau GRI. Controlul și instrumentele de monitorizare din Bulgaria sunt ineficiente. Eventuale investigații legate de administrarea defectuoasă sau fraudarea companiilor de stat sunt aproape imposibile din cauza unor prevederi potrivit cărora acolo unde este conducere colectivă, răspunderea individuală nu este posibilă.
„Situația companiilor de stat în Bulgaria este mai rea decât a celor din România, calitatea cadrului legislativ este slabă, se guvernează deseori prin apeluri telefonice la șeful companiilor de stat. Atunci când suntem obligați să aplicăm legislația de guvernanță corporativă, reușim cumva să o facem goală de conținut”, a spus Georgy Ganev, expert din partea RiskMonitor Bulgaria.
El a mai adăugat că, spre deosebire de semnalele dinspre București, „reforma justiției în Bulgaria are darul de a nu se întâmpla, chiar si la 10 ani după aderare”.
În Cehia companiile de stat sunt un jucător major. Există încă 280 de companii din moștenirea sovietică, dar numai 106 mai sunt active. Doar cinci din cele 20 de recomandări OECD pentru companiile de stat sunt îndeplinite. Experții cehi reclamă lipsa de transparență și politizarea procesului de numire în managementul acestor companii, iar legea privind numirea transparentă în consiliile de administrație încă nu a fost adoptată.
„Suntem probabil singura țară din UE care încă are o berărie de stat”, a spus Jan Ondrich, expert al Candole. A adăugat că Cehia este deseori criticată de OECD pe lipsa cadrului de guvernanță corporativă în timp ce Curtea de Conturi de la Praga nu are competențe suficiente să controleze companiile de stat.
Italia are un cadru legislativ extins pentru combaterea corupției, axat în principal pe prevenire. În 2013 au fost publicate ghidurile pentru numirea și remunerația conducerii întreprinderilor de stat. Între 2016-2017 a avut loc o reformă amplă privind guvernanța corporativă, relevantă în principal pentru întreprinderile de stat locale, dar și o raționalizare semnificativă a participării statului în companii. Proprietatea multiplă s-a dovedit a fi eficientă în echilibrarea influenței politice, în special în sectorul în care există un monopol natural.
„Italia are o problemă când vine vorba de număratul companiilor de stat. Problema este că nu știm câte companii locale de stat avem”, a spus Valeria Ferarris, expert al Amapola. „Legislația anticorupție din Italia a introdus o serie de reguli pentru companiile de stat, de la salarii până la achiziții publice, dar chiar dacă multe detalii și documente sunt online, asta nu înseamnă neapărat că firma e transparentă. Avem foarte multă birocrație acum, foarte multe documente de raportat, fără ca acestea să schimbe modul în care cum lucrează companiile de stat”, a adăugat expertul italian.