Autor: Bianca Toma
Summitul Parteneriatului Estic are loc săptămâna aceasta, la Bruxelles, este primul în format fizic din ultimii 4 ani și se întâmplă într-un context geopolitic mult mai complicat decât în anii precedenți: o criză majoră a prețurilor la energie care dă Rusiei posibilitatea să joace geopolitic, pandemia cu multiple provocări pentru economiile UE și pentru redresarea partenerilor din est. Mai mult, Rusia devine tot mai agresivă la granița Ucrainei cu sau fără intenția de a avansa militar, apare criza migranților la granița cu Belarus – care între timp și-a suspendat statutul de membru al Parteneriatului Estic – Armenia a ajuns membru al Uniunii Economice Eurasia, iar reformele în toate partenere estice sunt încă insuficiente. Acestea se adaugă conflictelor existente în regiune (Transnistria, Crimea și estul Ucrainei, Caucazul de sud) și numeroaselor amenințări hibride dinspre Moscova.
Există însă vești bune. Angajamentul UE pentru EaP rămâne consistent, este de văzut dacă și suficient. Deși foarte diferite, ambițiile a trei din statele membre ale EaP – Republica Moldova, Ucraina și Georgia sunt mari legate de apropierea de UE însă capacitatea lor de a livra reforme este problematic.
Ce lipsește: mult așteptata perspectivă a aderării sau dacă mergem spre cauze: lipsa unui angajament politic al UE pentru a oferi o perspectivă concretă de aderare pentru statele EaP. O parte din statele membre UE văd acest format mai curând ca pe un instrument de securitate și apropiere și nicidecum ca pe unul de extindere. În Europa Centrală și de Est lucrurile stau diferit, membrii UE își doresc mai mult pentru Vecinătatea Estică. Perspectivele nu sunt însă foarte optimiste mai ales după ce procesul de extindere a UE în Balcanii de Vest se dovedește lung și tot mai complicat cu patru state deja candidate Albania, Republica Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia.
România sprijină mai curând avansul Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei în apropierea de UE tocmai datorită angajamentului acestora în ciuda reținerii Bruxelles-ului de a încuraja un PaE cu două viteze.
Studiul analizează modul în care Uniunea Europeană sprijină Parteneriatului Estic, care sunt ambițiile țărilor membre ale Parteneriatului Estic și, prin urmare, ce își vor asuma din oferta UE și, mai ales, ce va obține (recunoaștere, un angajament politic mai extins sau nimic) asocierea trio Ucraina – Georgia – Republica Moldova, statele care au un nivel de ambiție mare față de apropierea de UE.
Analiza poate fi accesată aici.
Acest material este parte a proiectului „Promovarea cooperării în regiunea Mării Negre: Crearea unui spațiu civic virtual și securizat” implementat de Centrul Român de Politici Europene și susținut de către Black Sea Trust for Regional Cooperation.