Cooperativele agricole: o oportunitate pentru agricultura de mijloc din România
Cooperativele agricole pot deveni un pilon a agriculturii românești, în special pentru segmentul așa-numitei „agriculturi de mijloc”: exploatații familiale comerciale de dimensiune medie, capabile să fie eficiente economic și să rămână legate de comunitățile rurale. Totuși, după aderarea României la UE (2007), acest segment a avut o evoluție lentă și fragmentată. Agricultura românească rămâne foarte polarizată: peste 75% din exploatații au sub 5 ha, peste 95% sunt înregistrate ca persoane fizice, iar marile exploatații controlează majoritatea terenurilor.
Cooperativele pot agrega resursele fermelor mici și medii, crescând veniturile membrilor, facilitând accesul la piețe, lanțuri scurte de aprovizionare și negocierea colectivă cu marile rețele comerciale. În plus, ele oferă o soluție de dezvoltare durabilă, care întărește reziliența comunităților rurale și contribuie la echilibrul socio-economic. Cu toate acestea, multe cooperative sunt inactive sau create strict pentru a beneficia de fonduri europene și scutiri fiscale, fără activitate economică reală.
Provocările accesului la finanțare pentru cooperative
Perspectiva instituțiilor financiare
Agricultura românească are cel mai mare deficit de finanțare din UE (2022). În Franța sau Danemarca, aproape 50% dintre fermieri au accesat credite, în România sub 5% (studiu fi-compass, 2020). Cooperativele sunt percepute ca structuri instabile, fără active bancabile și cu fluctuație mare de membri.
Gradul mediu de capitalizare al cooperativelor este de 7,9%, ceea ce indică o autonomie financiară extrem de scăzută. Deși există instrumente precum garanții FGCR, credite subvenționate FEI sau instrumente „blended”, acestea sunt folosite mai ales de fermieri individuali, nu de cooperative. Numărul de împrumuturi acordate efectiv cooperativelor rămâne „de ordinul zecilor”.
Nevoile de finanțare
Studiul CRPE din 2025 a arătat o imagine destul de fragilă a sectorului. Din peste 400 de apeluri către cooperative, multe erau inactive sau greu de contactat, semn că o parte importantă există doar pe hârtie. În rândul celor 50 de cooperative care au răspuns, jumătate își susțin activitatea prin reinvestirea profitului, aproape la fel de multe prin contribuțiile membrilor, iar fondurile europene au fost accesate de 40%. În schimb, relația cu băncile rămâne timidă: doar un sfert au reușit să ia credite, iar IFN-urile au finanțat un număr și mai mic.
Problemele par să fie aceleași la toți: birocrația excesivă, costurile mari ale creditării, lipsa garanțiilor reale și cerințe considerate exagerate, uneori chiar până la 250% din valoarea împrumutului. Așa se creează un blocaj: cooperativele nu pot lua bani pentru investiții pentru că nu au active, dar nici nu pot acumula active pentru că nu au acces la finanțare. Cu toate acestea, dorința de dezvoltare există. Cele mai multe vor echipamente noi, spații de depozitare și investiții în marketing. În ceea ce privește creditele, preferă termene lungi și perioade de grație, adaptate ciclurilor agricole. Faptul că aceste investiții vizează infrastructură comună și tehnologii moderne arată că, dacă ar fi sprijinite, cooperativele ar putea deveni motorul unei agriculturi locale sustenabile.
Recomandări pentru sprijinirea cooperativelor agricole
Pentru înființarea de noi cooperative agricole și stimularea asociativității fermierilor:
- Menținerea facilităților fiscale din legea cooperației agricole nr. 566/2004, propuse a fi eliminate de guvern.
- Următorul Plan Național Strategic pentru agricultură post-2027 trebuie să susțină înființarea de noi cooperative agricole prin facilitare comunitară, consiliere, crearea unui plan de afacere și sprijin de know-how în perioada de start-up.
Pentru consolidarea cooperativelor existente:
- Este necesară finanțarea în următorul Plan Național Strategic pentru agricultură post-2027 a unui program de asistență tehnică pentru cooperative- Fond National de Consolidare a Cooperativelor Agricole: granturi pentru capital de lucru+ microinvestiții cu asistență pentru studii de fezabilitate și elaborarea planurilor de afaceri colective + o componentă de mentorat obligatorie pentru cooperativele tinere
- Punctaj suplimentar la măsurile de investiții și configurarea unei măsuri de investiții cu un buget dedicat exclusiv cooperativelor agricole în viitorul PNS.
- Completarea listei beneficiarilor eligibili în Programul național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023-2026, a modalităților de acordare, a indicatorilor cantitativi și calitativi ai investiției cu cooperativele agricole și prioritizarea acestora la accesare în următoarele sesiuni de proiecte.
- Este necesară adaptarea produselor financiare si a garanțiilor la modelul colectiv de afacere. Propunem preluarea unor bune practici europene– exemple precum COOPFIN din Italia (microcredite fără garanții clasice si coaching pentru cooperative mici) sau SIAGI din Franța (garanții mutuale publice pentru cooperative).
- Este necesară crearea unui sistemdeclasificare a cooperativelor active.
- Trebuie încurajată performanța economica si sociala a cooperativelor, asocierea in cooperative de grad 3 care să realizeze investiții strategice la nivel regional si național.
Puteți găsi raportul complet aici, iar pentru o privire de ansamblu, sinteza este disponibilă aici.