Problema apelor de suprafață reprezintă una dintre cele mai persistente și sensibile provocări de mediu din Republica Moldova, cu impact direct asupra sănătății populației, calității mediului și dezvoltării durabile a comunităților locale. Râurile mici, lacurile, iazurile și zonele adiacente acestora sunt afectate de poluare, degradare fizică, lipsa întreținerii și utilizarea necontrolată a terenurilor din vecinătate. În multe localități, aceste probleme se reflectă inclusiv asupra calității apei din fântâni, sursă principală de apă pentru populația rurală.
În acest context, implicarea tinerilor în intervenția în problemele de mediu și în procesul decizional local devine tot mai relevantă. Pe lângă rolul de beneficiari, tinerii pot avea rol de actori activi ai schimbării, contribuind cu idei, inițiative comunitare și presiune civică pentru soluții durabile. Participarea lor la proiecte practice, precum curățarea râurilor mici și amenajarea malurilor, poate dezvolta comportamente responsabile și conștientizare ecologică.
Raportul CRPE Protecția apelor în Republica Moldova: Implicarea tinerilor și bune practice – analiză de politici publice își propune să examineze nivelul real de implicare a tinerilor în problematica apelor de suprafață, să analizeze cadrul de politici și legislativ relevant din Republica Moldova și să evidențieze principalele cauze și consecințe ale degradării acestor ecosisteme. Analiza se bazează pe date din sondaje, percepții ale tinerilor, discuții cu reprezentanți ai autorităților publice, ai instituțiilor de tineret și ai organizațiilor neguvernamentale, precum și pe examinarea documentelor strategice și legislative existente.
Problema apelor de suprafață
În contextul schimbărilor climatice, Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile state din Europa, mai ales din cauza resurselor limitate de apă potabilă și a ratei scăzute de împădurire, care reprezintă puțin peste 11% din suprafața republicii, față de media europeană de 35%. În fiecare an sunt secete intense, caniculă și inundații locale. Aceste provocări afectează direct locuitorii țării, calitatea vieții și perspectivele de dezvoltare pe termen lung.
Calitatea apei în Republica Moldova indică vulnerabilități sistemice atât la nivelul surselor subterane, cât și al apelor de suprafață. Peste 75% din fântânile publice sunt contaminate, în principal din cauza nitraților și a poluării microbiologice. În bazinul Nistrului, degradarea apei este alimentată de lipsa stațiilor de epurare, deversările din gospodării, deșeurile de grajd și utilizarea intensivă a îngrășămintelor pe bază de azot și fosfor, cu efecte asupra potabilității, eutrofizării și biodiversității acvatice. Din cele 156 de stații de epurare din Bazinul Hidrografic Drept al Nistrului, doar 16% funcționează conform normelor, în timp ce 59% deversează ape insuficient tratate, iar 25% nu funcționează. Deși Ministerul Mediului susține că situația actuală a râului Nistru nu prezintă un pericol imediat, cazul râului Ichel evidențiază o formă severă de poluare microbiologică și chimică, cauzată de ape uzate neepurate, cu efecte directe asupra ecosistemului și sănătății publice.
Rolul tinerilor în procesele de protecție a mediului
Implicarea tinerilor în protecția mediului rămâne concentrată mai ales în zona acțiunilor punctuale, nu în participarea la decizie. În practică, tinerii se implică în principal prin voluntariat, campanii de salubrizare, împădurire, educație ecologică și proiecte locale, în timp ce prezența lor în procesele de consultare, planificare și elaborare a politicilor publice este încă redusă. Instrumentele existente (granturi, sprijin consultativ și mobilizarea organizațiilor de tineret) susțin inițiative, dar nu creează încă mecanisme stabile de participare instituțională.
În același timp, experiențele locale arată că interesul tinerilor poate crește atunci când temele de mediu sunt prezentate într-un mod accesibil și conectat la viața de zi cu zi. Participarea rămâne însă limitată de comunicarea slabă a autorităților, de barierele de acces la consultări și de formate care nu sunt adaptate publicului tânăr.
Bune practici de amenajare a zonelor riverane și impactul lor
Există totuși exemple pozitive: în localități precum Ialoveni, Căplani, Coșnița sau Cîșlița-Prut au fost implementate inițiative de reabilitare a cursurilor de apă, ecologizare, plantare și amenajare a zonelor riverane, cu participarea tinerilor, a autorităților locale și a comunității. Aceste intervenții arată că există capacitate locală pentru acțiuni de protecție a mediului.
Valorificarea implicării tinerilor în problema apelor
Există un potențial clar pentru implicarea tinerilor în deciziile privind gestionarea apelor de suprafață, însă acesta rămâne insuficient valorificat. Consultările publice sunt adesea slab promovate, greu accesibile și puțin adaptate canalelor și limbajului preferat de tineri, ceea ce face ca participarea să rămână mai degrabă formală. În schimb, experiențele locale arată că implicarea funcționează atunci când există structuri clare, formate practice și responsabilitate reală oferită tinerilor. Problema este că majoritatea acestor inițiative rămân mai degrabă punctuale și depind de proiecte, granturi și mobilizare locală, nu de un cadru extins și permanent de implicare.
Recomandări pentru implicarea tinerilor în gestionarea apelor de suprafață
1. Crearea unor mecanisme reale de consultare a tinerilor
- Instituirea unor consilii locale de tineret pentru apă și mediu în fiecare localitate, cu reprezentare formală în procesul decizional privind gestionarea apelor de suprafață;
- Implicarea tinerilor în consfătuirea proiectelor de protecție și amenajare a apelor;
- Crearea de platforme digitale și interactive care să permită tinerilor să înțeleagă procesele de luare a deciziilor și să participe activ la consultări privind resursele de apă.
2. Educație, participare civică și implicare activă a tinerilor
- Organizarea de ateliere, training-uri și simulări practice pe probleme legate de poluarea apelor de suprafață, conservarea și gestionarea durabilă a acestora;
- Includerea în școli, centre de tineret și cluburi ecologice a modulelor despre participarea civică și managementul resurselor de apă;
- Organizarea de activități practice, precum monitorizarea calității apelor locale, curățarea malurilor și patrule de reciclare în proximitatea apelor;
- Transformarea tinerilor în ambasadori locali ai politicilor de apă, pentru a crește impactul comunitar și responsabilitatea civică față de protecția apelor.
3. Educație pentru apă și conștientizare ecologică
- Introducerea în școli, licee și universități a educației ecologice, cu accent pe reabilitarea apelor de suprafață, reducerea poluării și obiceiuri de economisire și reutilizare a apei pluviale;
- Organizarea de campanii și activități de conștientizare pentru comunități, menite să dezvolte atitudini responsabile față de râuri și zonele riverane și să prevină poluarea apelor de suprafață;
- Implementarea unor programe de monitorizare și raportare a poluării de către gospodării, școli și comunități, implicând tinerii în identificarea problemelor locale și formularea de soluții practice;
- Promovarea conservării și reutilizării apei prin încurajarea practicilor de reutilizare a apei în gospodării, instituții și mici întreprinderi agricole.
Analiza a fost elaborată în cadrul proiectului „EmpowerYouth: participarea tinerilor și implicarea în procesul de luare a deciziilor la nivel local”, implementat de A.O. Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene de la Chișinău, filiala Centrului Român de Politici Europene (CRPE) de la București.
Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a EACEA. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
