Pe 12 noiembrie 2025, CRPE a organizat un eveniment online dedicat modului în care autoritățile publice și mediul privat pot colabora pentru a reduce decalajul digital din România. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului civic și de business pentru a discuta provocările actuale privind incluziunea digitală și potențialul inițiativelor deja existente. Într-un context în care România se află mult sub media europeană în ceea ce privește competențele digitale și accesul la servicii publice digitale, discuția a pornit de la o întrebare esențială: Cum valorificăm inițiativele care funcționează și ce mecanisme de colaborare sunt necesare pentru ca digitalizarea să devină accesibilă tuturor?
Contextul european și nevoia unei digitalizări incluzive
Uniunea Europeană a stabilit obiective ambițioase pentru transformarea digitală prin programul Deceniul Digital, cu anul 2030 drept reper major. România s-a aliniat acestor obiective prin adoptarea Planului Național de Acțiune Digitală, asumând ținte clare în zona competențelor digitale, a serviciilor publice digitale, a transformării întreprinderilor și a infrastructurii sigure.
În ciuda acestui cadru strategic, decalajele digitale rămân mari. Doar 27,7% dintre românii între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază, mult sub media UE și departe de ținta europeană de 80%. Diferențele sunt vizibile mai ales în mediul rural, în rândul persoanelor vulnerabile și al celor cu acces limitat la educație digitală.
Aceste discrepanțe pot genera clivaje sociale în lipsa unor acțiuni targetate. Persoanele vârstnice, tinerii cu acces redus la educație tehnologică și comunitățile dezavantajate au nevoie de programe dedicate pentru a evita excluziunea digitală.
În acest context, evenimentul CRPE din 12 noiembrie 2025 a deschis o discuție despre modul în care sectorul public, mediul privat și organizațiile civice pot colabora pentru a reduce decalajele digitale și a susține o transformare digitală incluzivă.
Panel de discuții: soluții și recomandări pentru o digitalizare incluzivă
În cadrul dezbaterii, au fost prezentate inițiative deja testate de câțiva ani în comunități: atelierele digitale din biblioteci pentru seniori, precum cea din Onești, cluburile Code Kids, programul Digitaliada a Fundației Orange și activitățile educaționale finanțate prin Fondul Științescu, care sprijină accesul la tehnologie pentru tineri din comunități vulnerabile. La acestea se adaugă și eforturile unor administrații locale și direcții de asistență socială, precum cea din Oradea, care investește în acces la tehnologie și formare pentru persoanele vulnerabile.
Discuțiile cu reprezentanții acestor inițiative au scos în evidență câteva direcții esențiale pentru reducerea decalajului digital: dezvoltarea infrastructurii la nivel local, colaborări mai strânse între autorități și mediul privat, extinderea programelor de formare digitală și, nu în ultimul rând, intervenții dedicate grupurilor aflate în risc de excluziune.
Participanții au subliniat că, în lipsa unei coordonări naționale puternice, digitalizarea rămâne dependentă de inițiative izolate. Totuși, exemplele prezentate demonstrează că atunci când există voință locală, sprijin comunitar și resurse dedicate, rezultatele pot fi replicate și extinse.
CRPE lansează o mapare a bunelor practici în incluziunea digitală și o analiză independentă a măsurilor existente
Cu ocazia evenimentului, CRPE a prezentat o mapare a bunelor practici dezvoltate în România de către autorități locale, organizații civice și mediul privat, în raportul său „Digitalizarea incluzivă – Cum colaborează autoritățile publice cu mediul privat pentru a reduce decalajul digital în România.”
În ciuda provocărilor naționale, analiza CRPE evidențiază faptul că România are un potențial real de progres. Inițiativele prezentate în cadrul evenimentului arată că intervențiile locale, atunci când sunt bine organizate, susținute de comunitate și completate de parteneriate cu mediul privat, pot produce schimbări semnificative în competențele digitale ale populației.
_________________________
Acest eveniment a fost organizat în cadrul proiectului EURECA 2025, finanțat de European Citizen Action Service (ECAS) și cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a ECAS. Nici Uniunea Europeană, nici ECAS nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
