Digitalizarea incluzivă: Cum colaborează autoritățile publice cu mediul privat pentru a reduce decalajul digital în România

CRPE lansează raportul  „Digitalizarea incluzivă: Cum colaborează autoritățile publice cu mediul privat pentru a reduce decalajul digital în Româniaîn care prezentăm o mapare a bunelor practici din domeniul incluziunii digitale, provenite atât din sectorul public, cât și din cel privat. Scopul raportului este de a încuraja inițiativele de cooperare între autorități, mediul de afaceri, mediul de business și organizațiile societății civile.

Competențe digitale îngrijorătoare

Conform Indexului economiei și societății digitale (DESI 2025), doar 27,7% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani dețin competențe digitale de bază, un nivel care a stagnat în ultimii ani și mult sub media Uniunii Europene de 54%, respectiv ținta europeană de 80% până în 2030. România și-a asumat un obiectiv modest, de doar 50% competențe digitale de bază până în anul 2030, în timp ce decalajele interne se adâncesc, în special în rândul locuitorilor din mediul rural, al persoanelor vulnerabile și al comunităților dezavantajate — exact acolo unde îmbunătățirea accesului la servicii și competențe digitale ar fi cel mai necesar. Aceste discrepanțe sunt accentuate de diferențe sociale și demografice majore, iar, pe termen lung, clivajele pot crește în lipsa unor acțiuni țintite de suport pentru categoriile aflate în risc de excluziune digitală.

Inițiative digitale de succes

Există inițiative valoroase în administrația publică, în special la nivel local, în mediul privat și în sectorul civic. În mediul privat și în societatea civilă, remarcăm o serie de programe pe termen lung, cu rezultate foarte bune, care oferă sprijin atât pentru dezvoltarea competențelor digitale de bază, cât și pentru competențe avansate. Inițiativele autorităților locale, deși lăudabile, sunt de cele mai multe ori concepute ca activități de proiect, cu obiective mai degrabă generale, proiectele locale rămânând adesea fragmentate, cu o continuitate redusă și cu indicatori de impact neclar formulați. Totuși, există și excepții, cu programe continue, dezvoltate de serviciile de asistență socială sau în parteneriat cu organizații ale societății civile și mediul de afaceri.

Foaia de parcurs a României privind Deceniul Digital 2030

Am publicat la CRPE și prima monitorizare a Planului Național privind Deceniul Digital. Atragem atenția că foaia de parcurs prezintă numeroase deficiențe în ceea ce privește ambiția, coerența, mecanismele de guvernanță, monitorizare și de definire a responsabilităților, dar și credibilitatea acesteia, atunci când este evaluată în raport cu obiectivele Deceniului Digital al UE

Photo by Maac India on Unsplash

_______________

Această lucrare face parte din proiectul EmpowerDigi, finanțat de European Citizen Action Service (ECAS) în cadrul EURECA 2025, care este cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a ECAS. Nici Uniunea Europeană, nici ECAS nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.