Datele despre calitatea mediului ar trebui să fie la un click distanță pentru orice cetățean. Ar trebui să știm cu toții ce aer respirăm, ce apă consumăm sau cât de bine sunt gestionate deșeurile din orașele noastre. Mai mult, deciziile publice ar trebui să fie luate și pe baza acestor date, iar cetățenii ar trebui să le poată verifica și înțelege ușor.
Din păcate, în România, realitatea este departe de acest ideal. Accesul la datele privind indicatorii de mediu este adesea dificil, fragmentat sau chiar inexistent. Pentru cetățean este extrem de complicat să găsească informații actualizate și clare despre calitatea mediului din orașul în care locuiește. Iar acest lucru reflectă, în mare parte, un eșec al serviciului public de informare: autoritățile colectează uneori date, dar fac prea puține eforturi pentru a le face accesibile și ușor de înțeles.
Raportul CRPE Cum monitorizează autoritățile publice indicatorii de mediu în marile orașe analizează cine sunt actorii responsabili pentru colectarea și publicarea indicatorilor de mediu și în ce măsură aceste date ajung, în mod real, la cetățeni.
Rolul autorităților publice centrale
În mod normal, indicatorii de mediu – precum calitatea aerului, calitatea apei, managementul deșeurilor, poluarea fonică – ar trebui colectați și monitorizați atât la nivel național, cât și la nivel local. În practică însă, monitorizarea este realizată în principal de autoritățile publice centrale. Acestea gestionează principalele sisteme de colectare a datelor și transmit raportări către instituțiile europene.
Problema este că aceste date sunt rareori prezentate într-un mod accesibil publicului larg. De multe ori, ele sunt fragmentate, dispersate pe mai multe platforme sau disponibile doar în rapoarte tehnice greu de parcurs. Astfel, deși informațiile există în anumite forme, ele nu sunt traduse într-un limbaj și într-un format ușor de înțeles pentru cetățeni.
Rolul autorităților publice locale
Autoritățile locale ar putea avea un rol esențial în apropierea acestor date de cetățeni. Primăriile sunt instituțiile cele mai apropiate de comunități și ar putea centraliza informațiile existente, completându-le cu date locale relevante și prezentându-le într-o formă accesibilă.
Realitatea arată însă că foarte puține municipii colectează sau publică date actualizate privind indicatorii de mediu într-un mod clar și ușor de urmărit. Și, mult mai puține, au rețele proprii prin care monitorizează indicatorii de mediu. În multe cazuri, datele nu sunt centralizate, iar atunci când sunt solicitate prin cereri de informații publice, răspunsul primit este adesea o redirecționare către alte instituții sau către operatori privați care gestionează anumite servicii.
Acest lucru este cu atât mai surprinzător cu cât multe orașe sunt implicate în inițiative europene sau naționale care încurajează transparența și monitorizarea indicatorilor de mediu, iar aceste obiective apar inclusiv în strategiile locale.
Exemple de bune practici la nivel local
Există totuși și exemple pozitive. Unele orașe au dezvoltat rețele proprii de monitorizare, în special în domeniul calității aerului. Printre acestea se numără Bistrița, Brașov, Timișoara, Ploiești, Târgu Mureș, București, Cluj sau Tulcea. În alte cazuri, administrațiile locale au creat aplicații sau platforme digitale dedicate unor indicatori specifici. De exemplu, la Miercurea Ciuc, aplicația TREES monitorizează arborii din spațiul urban, iar în Oradea aplicația Bihor Curat oferă informații despre colectarea deșeurilor.
Aceste inițiative arată că există soluții tehnice și administrative pentru a face datele despre mediu mai accesibile. Problema este că ele rămân excepții, nu regulă.
De ce este important să avem date de calitate
Lipsa datelor accesibile despre mediul înconjurător nu este doar o problemă tehnică, ci și una de participare civică. Atunci când cetățenii nu au acces la informații despre calitatea aerului, gestionarea deșeurilor sau nivelul de zgomot din orașul lor, devine mult mai dificil să existe dezbateri publice informate.Într-un scenariu ideal, aceste informații ar trebui să fie disponibile pe platforme dedicate sau pe pagini ușor de găsit pe site-urile primăriilor, cu date actualizate și ușor de interpretat. În realitate, ele lipsesc sau sunt disponibile doar în rapoarte greu de parcurs ori doar la cerere.
Acest deficit de transparență descurajează implicarea cetățenilor și reduce presiunea publică pentru politici de mediu mai bune. Iar fără date clare și accesibile, este mult mai greu să înțelegem cum evoluează problemele de mediu din orașele noastre și ce soluții ar trebui adoptate.
Citește raportul complet: Cum monitorizează autoritățile publice indicatorii de mediu din marile orașe
CRPE și implicarea tinerilor în monitorizarea mediului
La CRPE lucrăm pentru a crește transparența și calitatea datelor despre mediul înconjurător, dar și pentru a încuraja implicarea cetățenilor în monitorizarea acestora. În cadrul proiectului EmpowerYouth, lucrăm cu echipe de tineri din mai multe comunități locale, pe care îi formăm pentru a înțelege indicatorii de mediu și pentru a monitoriza modul în care autoritățile colectează și publică aceste date. Organizăm traininguri și ateliere prin care explicăm cum pot fi urmărite politicile de mediu și cum pot fi utilizate instrumentele de transparență publică.
De asemenea, am creat și utilizăm boardgame-ul Ecoville pentru a crește conștientizarea publică privind importanța calității mediului la nivel urban și a genera politici publice bazate pe date publice. Ecoville este un joc educativ unde vei deveni membru al unui consiliu local și vei lua decizii importante pentru viitorul orașului tău. Vei reprezenta un partid politic imaginar și, împreună cu ceilalți jucători, vei găsi soluții pentru provocările legate de mediu, resurse și bunăstarea comunității.