Cum a devenit legislația un instrument de control asupra societății civile în Georgia
În mai puțin de doi ani, Georgia a adoptat un set de legi atât de restrictive împotriva societății civile, încât nu doar activitatea organizațiilor non-guvernamentale a fost grav afectată, ci și drepturi fundamentale precum libertatea de exprimare, libertatea de asociere sau participarea la viața publică au devenit, în practică, o prerogativă aproape exclusivă a statului. Ceea ce a început în 2023–2024 ca o tentativă de control asupra ONG-urilor, mass-media și furnizorilor de internet, prin așa-numita Lege privind Transparența Influenței Străine, s-a transformat rapid într-un proces amplu de restrângere a spațiului civic. În 2025 și 2026, două valuri succesive de măsuri legislative au extins semnificativ aceste restricții.
Rezultatul este un mediu în care sute de organizații ale societății civile au fost închise sau și-au suspendat activitatea, iar participarea civică poate atrage sancțiuni severe – de la amenzi semnificative până la arestări și pedepse cu închisoarea.
Stigmatizarea societății civile și controlul finanțării
Una dintre principalele strategii folosite de statul georgian a fost stigmatizarea societății civile prin eticheta de „agent străin”. În practică, această etichetare vizează organizațiile care primesc finanțare din exteriorul țării – o practică normală pentru ONG-urile din întreaga lume, mai ales atunci când participă la programe europene sau ale organizațiilor internaționale, care impun deja standarde stricte de transparență.
Această etichetă a fost doar primul pas. Ulterior, autoritățile și-au arogat dreptul de a decide ce tip de proiecte și finanțări pot fi acceptate de organizații. Domenii precum drepturile omului, egalitatea de gen, educația civică, statul de drept sau buna guvernare au fost printre primele vizate de restricții. În paralel, statul a introdus o serie de mecanisme administrative și birocratice menite să blocheze activitatea organizațiilor: controale extinse, sancțiuni administrative, obligații suplimentare de raportare și restricții privind donațiile sau transferurile financiare din afara țării, considerate „interferențe străine”.
Obiectivul acestor măsuri a fost evident: transformarea societății civile într-o structură controlabilă și lipsită de voci critice, după modele deja existente în state precum Rusia sau Belarus.
Restricțiile extinse asupra cetățenilor, mass-media și diasporei
Restricțiile nu se limitează însă la organizații. În ultimii ani, ele au fost extinse treptat asupra persoanelor fizice, mass-media, mediului de afaceri și chiar asupra diasporei georgiene. Noile prevederi permit autorităților să sancționeze aproape orice formă de exprimare „politică” – un concept definit extrem de vag. O postare pe rețelele sociale, participarea la un protest sau implicarea într-o inițiativă civică pot fi interpretate ca activitate politică realizată în interesul unui „agent străin”. Mass-media se confruntă, la rândul ei, cu restricții privind conținutul și sursele de finanțare, iar pachetul legislativ adoptat în ianuarie 2026 extinde aceste limitări și asupra mediului de business.
În același timp, diaspora georgiană a devenit o altă țintă. Amendamente recente la Codul Electoral interzic organizarea alegerilor parlamentare în afara țării, ceea ce privează de facto cetățenii georgieni din străinătate de dreptul la vot. De asemenea, sunt limitate posibilitățile de monitorizare a alegerilor de către societatea civilă sau organizațiile internaționale.
De ce este relevant acest lucru și pentru România
Toate aceste schimbări sunt adoptate prin mecanisme care, formal, par democratice: legi votate în parlament și proceduri legislative aparent legitime. În realitate, ele reprezintă un exemplu de utilizare a instrumentelor democratice pentru a restrânge drepturi fundamentale și pentru a consolida un sistem cu tendințe autocratice.
La CRPE ne exprimăm solidaritatea cu societatea civilă din Georgia și dorim să tragem un semnal de alarmă. Din păcate, și în spațiul public românesc au existat, inclusiv din partea unor reprezentanți ai partidelor parlamentare, declarații și inițiative care au flirtat cu ideea unor legi inspirate de modelul „agenților străini”. Experiența Georgiei arată cât de rapid pot fi transformate astfel de inițiative legislative într-un mecanism de restrângere a spațiului civic și de reducere a libertăților democratice.
Raportul nostru complet: Cum încearcă statul georgian să își distrugă societatea civilă
