CRPE Policy Brief nr. 23
Autori: Cornelia Mihai, Alexandra Toderiță
Datele recente ale Ministerului Agriculturii arată că peste 60% dintre contractele încheiate pentru măsurile de investiții private au fost reziliate din cauza lipsei cofinanțării private. Practic, o bună parte din banii europeni pentru dezvoltarea agriculturii sunt returnați în acest moment pentru că fermierii (mici și mijlocii prin excelență în România) nu pot ridica ”piatra de moară” pe care obținerea finanțării de pe piața de credit o reprezintă în condițiile actuale.
Lipsa unui istoric bancar, garanțiile solicitate de până la 150% din valoarea creditului, profitabilitatea redusă, cuplate cu riscul însemnat de nerambursare asociat sectorului, a cărui ritmuri și particularități băncile nu îl înțeleg – toate acestea fac din capitalizarea agricultorilor mici și mijlocii din România o problemă la care statul ar trebui să găsească soluții substanțiale cât mai repede.
O oportunitate o reprezintă Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, în cadrul căruia Comisia Europeană i-a recomandat explicit României să includă instrumente financiare pentru asigurarea accesului la finanțare a agricultorilor mici și mijlocii – tineri, start-up-uri, ferme care necesită finanțare pentru a se restructura, forme asociative.
În raportul ”Cum deblocăm finanțarea fermelor mici și mijlocii din România? Propunere de instrumente financiare pentru PNDR 2014-2020”, CRPE continuă analiza soluțiilor explicitate într-un raport anterior din perspectiva microcreditării printr-o propunere articulată, bazată pe opțiunile deja existente ale statului :
1. Susține continuarea initiativei OUG 43/2013 ”privind unele masuri pentru dezvoltarea si sustinerea fermelor de familie si facilitarea accesului la finantare al fermierilor”-prin constituirea unui:
a) fond de creditare pentru dezvoltarea fermelor mijlocii existente –credite de maxim 300.000 Euro, care sa acopere co-finanțarea privata – maxim 50% si o parte din cheltuielile neegibile aferente proiectului de investiții) și
b) a unui fond de microcreditare (max. 25.000 Euro) pentru tineri fermieri care doresc sa înfiinţeze o exploataţie agricola si pentru restructurarea activităților agricole desfășurate de fermele mici.
Aceste fonduri ar trebui însoțite de o facilitate de subvenționare a dobânzii la creditare derulate prin fond prin deducerea ajutorului din procentul de nerambursabil (de maxim 50%).
Actualul PNDR a demonstrat că există o marjă de manevră în acest sens. Plafoanele maxime stabilite pentru actualele măsuri de investiții (ex. 3 milioane de Euro la Măsura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”) au fost prea mari, în raport cu capacitatea agriculturilor români de a cheltui în mod eficient acești bani. Numeroase fabrici, depozite și alte facilități în diverse grade de finalizare a construcției, construite pe banii din Programul SAPARD, zac acum în uitare sau sunt folosite, de exemplu, ca depozite de termopane.
Acestea sunt expresia ”vie” a faptului că agricultorii români, îmbătați de mirajul a ceea ce se consideră a fi ”cei mai ieftini bani” (fondurile europene), au depus proiecte de sute de mii de euro sau chiar milioane, fără a câtări îndeajuns fezabilitatea economică a proiectului și mai ales uitând faptul că pentru fiecare euro cheltuit de la UE, beneficiarul trebuia să contribuie cu un euro din banii proprii sau atrași de pe piața de credit.
Prin urmare, constituirea acestor fonduri de creditare cu dobândă subvenționată cu câteva puncte procentuale (CRPE propune o metodologie de calcul a dobânzii adaptată după modelul deja implementat în Lituania) care ar diminua valoarea maxima eligibilă a investiției nu ar face decât să corecteze aceste excese care în prezent blochează buna cheltuire a banilor europeni pentru dezvoltare rurală.
Prin adoptarea acestei propuneri, nivelul dobânzii pe care l-ar plăti agricultorul la creditul accesat prin intermediul acestor fonduri de creditare și microcreditarear scădea cu minim 4 puncte procentuale (de ex. de la 11% la aproximativ 6,8%).
De asemenea, pentru ca acest pachet de sprijin să fie cât mai accesibil pentru agricultori și pentru a-și atinge scopul, CRPE recomandă introducerea în PNDR a unei măsuri de consultanță pentru solicitanții acestei facilități de creditare/microcreditare
2. Propunem și extinderea și îmbunătățirea instrumentelor de preluare a riscului creditării prin:
- reducerea costului garanţiilor pentru proiectele derulate de tinerii fermieri si de start-up-urile care dezvoltă proiecte de investiţii (prin instituirea unei scheme de ajutor de stat)
- și acordarea de garanții de 100% pentru tinerii fermieri care accesează fonduri de investiţii din PNDR (pe baza a două scheme de garantare, una instituită prin fondurile PNDR al cărei nivel de garantare să fie de maxim 80% și alta instituită prin fondurile bugetului de stat, al cărei nivel sa fie de maxim 20%).
Raportul CRPE apare în cadrul programului ”Dezvoltare rurală prin antreprenoriat și asociere” finanțat de Romanian-American Foundation, care, împreună cu organizații cu expertiză în dezvoltare rurală – PACT, CIVITAS, FDSC, CMSC si CEED, a dezvoltat proiecte-pilot de cooperative în zonele: Vidra-Ilfov, Apahida-Cluj, Prisăcani-Iași, Suhaia-Teleorman.