Pe 28 octombrie 2025, CRPE a organizat un eveniment online dedicat progresului României în raport cu obiectivele europene din Programul de politică privind Deceniul Digital 2030. Evenimentul a reunit decidenți, experți, reprezentanți ai societății civile și ai mediului privat pentru a discuta nivelul real de ambiție al României, provocările persistente și pașii necesari pentru a recupera decalajele față de media europeană. Într-un context în care România rămâne în urmă la competențe digitale, digitalizarea serviciilor publice și adoptarea tehnologiilor emergente, întrebarea centrală a dezbaterii a fost: Care este, de fapt, obiectivul României în ceea ce privește transformarea digitală și ce ținte ne propunem să atingem?
CRPE lansează prima analiză independentă a Planului Național pentru Deceniul Digital 2030
În cadrul evenimentului, CRPE a lansat raportul „Foaia de parcurs a României privind Deceniul Digital: Este nevoie de (mult) mai multe eforturi pentru îmbunătățirea coerenței planului, asigurarea transparenței și definirea responsabilităților”, prima evaluare independentă a planului național digital al României. Raportul evidențiază un nivel scăzut de ambiție, ținte inferioare celor europene, indicatori incoerenți sau nerealist formulați, precum și o lipsă de coerență strategică. Multe dintre măsurile planului reprezintă doar reambalări ale unor proiecte existente finanțate din fonduri europene, iar întârzierile repetate în implementare reduc și mai mult credibilitatea angajamentelor asumate. CRPE pune totodată la dispoziție o bază de date cu toate măsurile și proiectele, în format accesibil, utilă pentru monitorizarea anuală a progresului.
Un plan național fără viziune și cu ținte sub nivelul UE
Participanții au dezbătut deficiențele structurale ale Planului Național pentru Deceniul Digital. Documentul nu oferă o strategie coerentă pentru transformarea digitală, fiind construit în jurul unor proiecte dispersate, fără o logică unitară și fără obiective majore asumate. În domenii precum inteligența artificială, big data, cloud sau infrastructuri digitale, lipsesc țintele măsurabile. Lipsa datelor relevante, absența unei asumări politice asumate și dificultatea instituțiilor de a adopta tehnologii moderne contribuie la menținerea României între statele memebre cu cele mai scăzutev niveluli de ambiții și competențe digitale.
În ciuda acestor provocări, România dispune de un potențial semnificativ pentru a accelera procesul de transformare digitală. Există numeroase inițiative valoroase la nivelul administrației publice, în special la nivel local, mediului privat sau sectorului civic, iar resursele europene disponibile oferă o oportunitate reală de progres. Valorificarea bunelor practici și definirea unor direcții de acțiune clare, bazate pe date, și un dialog deschis între instituții, experți și societatea civilă, pot contribui la obiectivele digitale ale României.
Panel de experți: România digitală între oportunități și întârzieri
Dezbaterea s-a bucura de prezența a peste 90 de speakeri și participanți, inclusiv reprezentanți ai autorităților publice centrale responsabile de implementarea planului, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României, mediul de afaceri, societatea civilă, academia sau experți independenți.
Realitatea, deloc încurajatoare, este că România a rămas semnificativ în urma altor state europene în ceea ce privește nivelul competențelor digitale generale, gradul de adoptare a tehnologiilor digitale și îmbunătățirea calității serviciilor publice, fără a mai menționa domeniile emergente precum inteligența artificială, analiza volumelor mari de date (big data) sau infrastructura cloud, multe dintre acestea neavând nici măcar ținte asumate în planul național. Cauzele acestui decalaj sunt multiple: de la absența unor date relevante și lipsa unei asumări politice ferme care să orienteze eforturile către obiective ambițioase, până la o cultură instituțională ce adoptă cu dificultate noile tehnologii digitale în vederea modernizării și eficientizării serviciilor publice.
Acest eveniment a fost organizat în cadrul proiectului EURECA 2025, finanțat de European Citizen Action Service (ECAS) și cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a ECAS. Nici Uniunea Europeană, nici ECAS nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
