CRPE a organizat în data de 26 februarie 2025 evenimentul Cum putem folosi tehnologiile digitale pentru a crește implicarea civică și calitatea serviciilor și politicilor publice. România se confruntă cu un decalaj semnificativ față de alte state europene, atât în ceea ce privește competențele digitale ale cetățenilor, cât și adoptarea noilor tehnologii digitale de către administrația publică. Doar 28% dintre români au competențe digitale de bază (DESI, 2024). Acest lucru limitează accesul la servicii digitale și reduce oportunitățile de participare democratică prin mijloace moderne. În plus, administrația publică are dificultăți în a utiliza eficient soluțiile digitale, iar consultările publice rămân adesea exerciții formale, fără impact real.
România și ambițiile digitale
România lucrează sau implementează în acest moment trei strategii relevante pe zona digitală, pentru date deschise, guvernare deschisă și inovare în sectorul public. Departe însă de strategii și propuneri de politică publică, realitatea ne arată că bunele practici sunt relativ reduse, iar provocările cu care ne confruntăm sunt numeroase. Autoritățile publice sunt puțin pregătite pentru deceniul digital. Cultura administrativă este mai degrabă opacă, iar cadrul legislativ necesită în continuare îmbunătățiri. Lipsa de „data literacy” limitează inovația și eficiența guvernării, dar și calitatea serviciilor publice și relația cu cetățenii.
Competențe digitale în România
Lipsa competențelor digitale de bază rămâne o provocare la nivel național și lasă un număr ridicat de cetățeni în afara serviciilor și transformărilor digitale. Repetăm, numai 28% dintre cetățenii români cu vârste între 16 și 74 ani au competențe digitale de bază. Experimentăm o stagnare în ultimii ani, iar cifra este semnificativ sub media UE de 54% și mult sub ținta UE de 80% pentru anul 2030. De altfel, țina României pentru 2030 este de 50%, ceea ce ne-ar situa în cel mai favorabil scenariu sub media UE din 2024.
Discrepanța este una și mai semnificativă la nivelul mediului rural, persoanelor vulnerabile și în comunitățile dezavantajate. Acest lucru limitează deja accesul la servicii digitale sau implicare civică facilitate de tehnologie. Mai mult, acest lucru poate avea un impact în creștere pe termen lung odată cu adoptarea pe scara largă a noilor tehnologii în relația administrație locală-cetățean, adâncind și mai tare diviziunile de la nivel societății. Accentul limitat pus pe competențele digitale afectează ulterior și piața muncii, cu doar 2.6% din totalul angajaților care fac parte din sectorul IT&C, mult sub media UE de 4.8%.
Ambiții digitale la nivel local
La nivel autorităților locale, lucrurile se mișcă uneori mai rapid, deoarece interacțiunea directă dintre cetățeni și autorități favorizează adoptarea soluțiilor digitale. Există inițiative promițătoare în orașe și comunități care au adoptat mecanisme inovatoare pentru a îmbunătăți accesul la serviciile publice și transparență decizională. Totuși, aceste exemple rămân izolate și nu se traduc într-o schimbare sistemică la nivel național, confruntându-se mai degrabă cu numeroase alte obstacole (e.g cadrul legislativ învechit ce necesită documentație în format fizic vs. digitalizarea documentelor în relația cu cetățeanul). E nevoie de o coordonare mai bună și de mecanisme prin care bunele practici locale să fie extinse și replicate.
Implicarea civică facilitată de tehnologie
Eforturile făcute de autoritățile publice în procesele de implicare civică și de creștere a rolului cetățeanului în decizia publică trebuie multiplicate. Platformele de consultare publică, instrumentele de bugetare participativă, dezbaterea politicilor publice locale sau transparentizarea administrației, fie proactiv, fie în virtutea cadrului legislativ privind accesul la informație publică, transparenței decizionale sau datelor publice deschise, trebuie întărite.
În final, orice strategie digitală trebuie să aibă cetățeanul în centru, oferindu-i o experiență ușor de utilizat și eficientă. În același timp, trebuie să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă, ceea ce înseamnă investiții în educație digitală, acces la tehnologii și sprijin pentru categoriile vulnerabile. Digitalizarea trebuie să fie un proces incluziv, în care fiecare persoană, indiferent de vârstă, mediu social sau nivel de educație, să poată participa activ și să beneficieze de noile tehnologii.
Mulțumim tuturor participanților, au fost aproape 4 ore de dezbateri intense. Promitem să folosim tot inputul oferit în cadrul dezbaterii pentru a creiona noi propuneri de politică publică. Ceea ce ne dorim este îmbunătățirea modului în care putem folosi tehnologiile digitale pentru creșterea implicării cetățenilor în procesele publice de decizie și cum ne putem asigura că ”nu lăsăm pe nimeni în urmă” în avansul tehnologic.
–––––––––––-
Proiectul Welcome INDEU este co-finanțat de Comisia Europeană prin programul Citizens, Equality, Rights and Values (CERV) (grant numărul 101147200). Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive pentru Educație și Cultură (EACEA). Uniunea Europeană sau instituția coordonatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.