Statele membre și Serviciul Diplomatic European – studiu CEPS
Vă semnalăm apariția studiului „Reviewing Member States’ Commitment to the European External Action Service” publicat de Centre for European Policies…
Paul Ivan
Raport anual CRPE privind relația România – REPUBLICA MOLDOVA: De la relansarea relației la acumularea restanțelor
În săptămâna în care guvernele celor două țări se vor întruni în ședință comună la Iași, Centrul Român de Politici Europene publică raportul său anual privind relația dintre România și Republica Moldova. Intitulat ”De la relansarea relației la acumularea restanțelor”, raportul CRPE acoperă cele mai importante aspecte ale cooperării dintre cele două state în 2011.
Bilanțul unui an de relansare a relațiilor România – REPUBLICA MOLDOVA: Cum am folosit fereastra de oportunitate
Autorii fac o trece in revista a finantarilor acordate de Romania si a cooperarii institutionale. O concluzie generala este aceea ca desi vointa politica este prezenta, gestionarea relatiei se face fragmentar si inertial.
EXTINDEREA UE: Parteneriatul Estic. Instrucțiuni de utilizare
Studiul prezintă situația actuală a programului, precum și poziția fiecărei țări din Parteneriat față de această inițiativă, cu un accent special pe Republica Moldova. Raportul aduce argumente în sprijinul ideii că deși se pot observa unele realizări, Parteneriatul Estic este departe de a-și atinge potențialul deplin și are nevoie de câteva succese vizibile
Să nu ne fie frică de Fondul Monetar European. Consiliului European din martie 2010
CRPE argumentează în acest raport că ar fi în interesul nostru ca UE să creeze mecanisme puternice de supervizare economică – pur şi simplu am pune în comun / importa responsabilitate fiscală, lucru care ne lipseşte.
SECURITATE: De unde vine și de cine ne apară scutul antirachetă
CRPE dă publicităţii un policy brief legat de dezbaterea din jurul scutului antirachetă planificat să fie instalat (şi) în România. Raportul pune în context istoric relevant dezvoltarea acestei tehnologii şi desfiinţează câteva dintre miturile şi informaţii eronate prezente în dezbaterea publică din aceste zile.
MEDIU: Estul Europei este în Nord sau în Sud?
UE s-a angajat de asemenea să ia o decizie în vederea reducerii cu 30% a nivelului emisiilor până în 2020, comparativ cu nivelurile din 1990, cu condiţia ca şi alte ţări dezvoltate să se angajeze la reduceri comparabile şi ţările în curs de dezvoltare să contribuie în mod corespunzător. UE joacă acum o strategie de lider care promite mult, dar vag, sperând să fie urmat de restul ţărilor care ar trebui să fie interesate de încălzirea globală.
Provocarea de a avea o voce în UE – România şi Preşedinţia suedeză
Suedia a preluat la începutul acestei luni preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Aşteptările de la guvernul suedez sunt mari, mai ales după Preşedinţia aproape unanim caracterizată drept incoerentă a Cehiei. La rândul său, guvernul suedez a ridicat miza alegând ca slogan Taking on the challenges / Răspunzând provocărilor şi anunţând o agendă ambiţioasă.
România la CONSILIUL EUROPEAN din 18-19 iunie 2009. Note pentru „comisarii” români
Consiliul European care va avea loc la Bruxelles în 18 – 19 iunie va fi unul neobișnuit. Subiectele curente de pe agendă vor fi cel mai probabil eclipsate de chestiunea alegerii noului șef al Comisiei Europene. Dar cu un nou Parlament European abia ales și cu perspectiva ca Tratatul de la Lisabona să intre în vigoare în toamnă, există un curent puternic pentru a amîna decizia pînă în Octombrie, cînd expiră formal mandatul lui Jose Manuel Barroso.