CRPE Policy Brief Autori: Alexandru Damian, Vlada Șubernițchi. CRPE lansează raportul „Cu masca în stradă: Bulgaria protestează peste 100 de zile împotriva corupției” în care povestim ce se întâmplă în Bulgaria și de ce protestele împotriva corupției au scos în stradă zeci de mii de bulgari în fiecare săptămână.
Raportul complet în română poate fi accesat aici.
Proteste anticorupție în Bulgaria
Bulgarii protestează în stradă de peste 100 de zile. Și, similar cu ce s-a întâmplat în România ultimilor ani, lupta anticorupție și statul de drept au fost în centrul manifestațiilor. Bulgaria a eșuat în lupta împotriva corupției la nivel înalt și a crimei organizate, iar complicitatea autorităților publice, implicate în numeroase scandaluri în ultimii ani, a generat ample mișcări de protest la Sofia și în marile orașe din Bulgaria.
Povestea Bulgariei este de altfel mai ușor de înțeles de la București, căci problemele cu care se confruntă cele două țări sunt de multe ori similare, iar eșecurile la fel de cunoscute. Bulgaria este considerată, alături de România și Ungaria, una dintre cele mai corupte țări europene, iar presa din țara vecină cea mai puțin liberă. Acesta este liantul care a unit grupurile de protestatari, căci profilul lor este unul foarte divers, deși tinerii, studenții sau cei din clasa de mijloc din marile orașe sunt cei mai activi.
Protestele actuale au fost declanșate și întreținute de o serie de evenimente ce s-au succedat foarte rapid la începutul verii. Imagini care-l înfățișează pe Boyko Borisov, prim-ministrul Bulgariei, în dormitorul său, cu un pistol pe noptieră și un sertar plin de bancnote de 500 EURO, au apărut în presă. Acesta a și fost înregistrat având un limbaj obscen, inclusiv la adresa colegilor de partid. La doar câteva zile după aceea, biroul președintelui Rumen Radev, cu care Borisov se află în conflict, a fost percheziționat de către trupele de securitate.
În aceeași perioadă, o sesiune live pe Facebook a liderului coaliției „Da, Bulgaria”, Hristo Ivanov, care arată folosirea ilegală a unei plaje de către Ahmed Dogan, președintele onorific al Mișcării pentru Drepturi și Libertăți (partidul minorități turce) și apropiat guvernării, s-a viralizat rapid.
Revendicări. Demisia guvernului Boyko Borisov
Proteste au avut loc în special în Sofia și marile orașe din Bulgaria, iar principalele revendicări sunt demisia guvernului condus de Boyko Borisov și a procurorului general Ivan Geshev. Acesta a rămas însă pe poziții, oferind o serie de concesii protestatarilor, printre care și înlocuirea unor miniștri sau inițierea unei legi de revizuire a Constituției în cazul unei majorități parlamentare de două treimi. Borisov a promovat și o serie de programe de ajutor pentru categoriile cele mai lovite de pandemia de COVID-19.
Răspunsul UE la deteriorarea statului de drept și a mimării luptei anticorupție la Sofia a fost unul slab. În una din rarele inițiative de a discuta situația de la Sofia, Parlamentul European a adoptat o rezoluție critică privind statul de drept în Bulgaria, în luna octombrie, în care subliniază derapajele guvernării, mimarea reformelor în lupta anticorupție și împotriva crimei organizate, dar și a libertății presei. Partidul Popular European a votat împotriva rezoluției, o poziție similară adoptată și de 12 europarlamentari români din partidele Național Liberal și Mișcarea Populară.
Bulgaria va organiza alegeri parlamentare în martie 2021. Erodarea partidelor tradiționale se va accentua, iar protestele oferă posibilitatea unor noi mișcări de a se coagula și accede în Parlament. Șansele de a crea după martie 2021 o coaliție de guvernare pro-europeană stabilă sunt incerte, ceea ce va adânci criza politică din țara vecină.
Sursă imagine: Novinite.com