Prezentul Policy Brief sumarizează răspunsurile unui sondaj pe experți la care au răspuns un număr de 55 de experți din Republica Moldova – reprezentanți din mediul ONG, jurnaliști, decidenți politici, funcționari publici și reprezentanți ai mediului de afaceri.
Autorii fac o trece in revista a finantarilor acordate de Romania si a cooperarii institutionale. O concluzie generala este aceea ca desi vointa politica este prezenta, gestionarea relatiei se face fragmentar si inertial.
Centrul Român pentru Politici Europene lansează raportul „Relaţiile economice dintre România şi Republica Moldova: investiţii, schimburi comerciale şi alte lucruri bine de ştiut”, în care se analizează relaţiile economice dintre România şi Republica Moldova, precum și mediul de afaceri din Republica Moldova și importanța investițiilor.
Studiul prezintă situația actuală a programului, precum și poziția fiecărei țări din Parteneriat față de această inițiativă, cu un accent special pe Republica Moldova. Raportul aduce argumente în sprijinul ideii că deși se pot observa unele realizări, Parteneriatul Estic este departe de a-și atinge potențialul deplin și are nevoie de câteva succese vizibile
Raportul prezintă câteva argumente în sprijinul cazului excepţional al Moldovei în cadrul Parteneriatului Estic. Dacă UE doreşte să îşi confirme seriozitatea în ceea ce priveşte dimensiunea estică a Politicii de Vecinătate şi disponibilitatea de a face din Parteneriatul Estic (EaP) o politică substanţială, nu ar putea găsi o altă ocazie mai bună pentru a încuraja direcţia actuală adoptată de Moldova. Există un consens printre experți că Parteneriatul Estic suferă de lipsa unei perspective clare şi a poveştilor de succes.
CRPE dă publicităţii un policy brief legat de dezbaterea din jurul scutului antirachetă planificat să fie instalat (şi) în România. Raportul pune în context istoric relevant dezvoltarea acestei tehnologii şi desfiinţează câteva dintre miturile şi informaţii eronate prezente în dezbaterea publică din aceste zile.
Toate aceste scenarii arată că mişcările pro-democratice sunt greu de antrenat şi susţinut în spaţiul ex-sovietic, în special în locurile unde populaţia rusofonă prezintă un procent considerabil din populaţie, dependenţa energetică şi comercială faţă de Federaţia Rusă este foarte puternică, puterea politică trebuie împărţită cu actori loiali Moscovei, iar guvernele fie nu pot, fie nu vor să recurgă la reforme politice şi economice fundamentale.
