R. MOLDOVA: INTEGRITATEA – Construcţia unei instituţii şi tratamentul anticorupţie

R. MOLDOVA: INTEGRITATEA – Construcţia unei instituţii şi tratamentul anticorupţie

CRPE Policy Memo nr.40, Iulie 2013
Autori: Cristian Ghinea, Bianca Toma
Centrul Rintegritatea crpe final paper in proiectul APEomân de Politici Europene lansează raportul ”Contribuţii la parteneriatul pentru dezvoltare dintre România şi Republica Moldova: INTEGRITATEA – Construcţia unei instituţii şi tratamentul anticorupţie o radiografie a bunelor practici şi soluţii instituţionale aplicate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) în cadrul unui un schimb de experienţă pe modele de soluţii tehnice şi legislative pentru o construcţie instituţională sănătoasă destinat Comisiei Naţionale de Integritate a Republicii Moldova.

Recomandările prezentului raport au rezultat în urma vizitei organizată de Centrul Român de Politici Europene şi Asociaţia de Politică Externă din Chişinău prin care reprezentanţi ai nou înfiinţatei Comisii de Intergritate a Republicii Moldova au fost oaspeţii Agenţiei Naţionale de Integritate din Bucureşti.

Înfiinţarea unei instituţii cheie precum Comisia Naţională de Integritate (CNI) a Republicii Moldova – în decembrie 2012 – reprezintă un pas important în procesul complicat şi îndelungat al reformei sistemului judiciar, mai ales din perspectiva negocierilor cu Uniunea Europeană. Experienţa altor foste state candidate din regiune, în special cea a României – unul din promotorii cheie ai integrării europene a Republicii Moldova – în domeniul reformării sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei sunt, aşadar, extrem de preţioase.

Aspiraţiile reformatorilor, criticile Bruxelles-ului, obstacolele de parcurs ale înfiinţării şi consolidării unor instituţii importante pentru combaterea corupţei şi a conflictelor de interese în România, rezultatele timide şi mai apoi realizările înregistrate de structurile anticorupţie pot indica trasee de „carieră” – cu avertismente, posibile obstacole şi soluţii – pentru Republica Moldova.

Spre deosebire de Bucureşti, Chişinăul trebuie să facă reforme structurale şi instituţionale cheie înainte de a fi obţinut statutul de ţară candidată, astfel că experienţa Bucureştiului care, are şi după cinci ani de la integrarea ţării în UE instrumente de monitorizare ale Bruxellesului pe progresele privind reformele în justiţie şi lupta anticorupţie, este cu atât mai importantă.

Raportul integral în limba română, poate fi consultat aici

Prezentul raportul a fost realizat în cadrul proiectului ”Contribuții la parteneriatul pentru dezvoltare dintre România și Republica Moldova”, co-finanțat de United States Agency for International Development și Unitatea Asistență pentru Dezvoltare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și implementat de Centrul Român de Politici Europene și Asociația pentru Politică Externă din Chișinău.