Eficiența cooperării judiciare în materie penală în UE

România, Italia și Spania - Aplicarea ordinului european de supraveghere judiciară, a deciziilor privind sancțiunile alternative și transferul deținuților


CRPE Policy Brief 46, August 2020. Eficiența cooperării judiciare în materie penală în UE. Autori: Bianca Toma, Alexandru Damian

Cum funcționează cooperarea judiciară între statele UE

Un studiu de caz în care vorbim pe larg despre cum aplică România, Italia și Spania aceleași trei decizii-cadru ale UE legate de sentințele celor condamnați în alte țări sau măsuri alternative ce li se aplică. 

Raportul prezintă concluziile unor analize privind trei instrumente legislative europene, Decizia-cadru 829/2008 privind ordinul european de supraveghere judiciară, Decizia-cadru 947/2008 privind măsurile de probațiune și sancțiunile alternative și Decizia-Cadru 909/2008 privind transferul deținuților. Sunt analizate în mod special primele două decizii cadru, însă raportul include ca studiu de caz și Decizia-cadru 909/2008 pentru a oferi o înțelegere aprofundată a modului în care cooperarea judiciară dintre cele trei state a evoluat în ultimii ani. 

Atunci când a consolidat legislația europeană pentru aplicarea mandatului european de arestare, UE a luat măsuri concrete și pentru ca nerezidenții implicați în anchete penale în alte state să beneficieze de același tratament ca rezidenții, motiv pentru care nu doar sentința privativă de libertate să fie recunoscută, ci și măsurile alternative, inclusiv supravegherea judiciară.

Centrul Român de Politici Europene (CRPE), alături de Universitatea din Torino, Amapola Progetti (Italia), Ministerul de Justiție din Italia și Universitatea A Coruña (Spania), au analizat în ultimii trei ani, împreună cu practicieni, magistrați, experți în cooperare judiciară, cum funcționează cele trei decizii-cadru în practică –  ce limitări sunt, atât în ceea ce privește cooperarea intra-state, cât și cele de ordin național, ce obstacole sunt întâlnite de magistrați în buna folosire a acestor instrumente, dar și propuneri pentru îmbunătățirea cadrului practic de implementare a deciziilor. 

La 12 ani de când aceste instrumente legislative au fost lansate, ele sunt folosite limitat chiar și între statele cu o intensă cooperare și cu un număr semnificativ de cetățeni străini rezidenți sau nerezidenți (cazurile România – Italia și România – Spania cu o populație de peste un milion de români în fiecare din celelalte două state membre). Cum principiul recunoașterii reciproce este esențial pentru așa numitul spațiu comun de justiție, este lesne de înțeles că transpunerea reciprocă/sincronizată a instrumentelor legislative este importantă și dă măsura eficienței cooperării statelor membre.

Raportul integral, în limba română, poate fi consultat aici.