SECURITATE: De unde vine și de cine ne apară scutul antirachetă

SECURITATE: De unde vine și de cine ne apară scutul antirachetă

CRPE Policy Brief nr.3, Februarie 2010

Autor: Paul Ivan

CRPE dă publicităţii un policy brief legat de dezbaterea din jurul scutului antirachetă planificat să fie instalat (şi) în România. Raportul pune în context istoric relevant dezvoltarea acestei tehnologii şi desfiinţează câteva dintre miturile şi informaţii eronate prezente în dezbaterea publică din aceste zile.

Ipoteza des vehiculată că scutul din Romania este unul antirusesc nu se bazeaza pe realitate. In primul rand scutul este unul defensiv si nu ofensiv. Apoi, Rusia deține aproximativ 608 vectori de transport (rachete) pe diverse platforme care pot purta până la 2683 de focoase nucleare. În raport cu acest arsenal impresionant scutul anti-rachetă ce va fi instalat în România nu are relevanță. Mai mult, scutul din România asigură protecție împotriva rachetelor cu rază medie de acțiune iar Rusia nu mai deține astfel de rachete (cu încărcătură nucleară) ca urmare a interzicerii lor prin Tratatul privind forțele nucleare intermediare din 1987. Practic, scutul ne apără de ceva ce rușii nu au și nu ne apără de ceea ce au.

Raportul mai arată că România a cerut inclusiv în timpul summit-ului NATO de la Bucureşti să fie inclusă într-un sistem antibalistic ca modalitate de protejare a teritoriul naţional. Este drept în acelaşi timp că preşedintele Băsescu nu a dat dovadă de abilitate în prezentarea anunţului.

În ciuda unor speculaţii din presă, a fost de la bun început clar că România nu va plăti pentru acest sistem, punând la dispoziție doar locația și probabil asigurând securitatea acesteia.

Concluzia raportului CRPE este că scutul oferă o sporire a securității României, plus o garanție politică și de securitate suplimentară fără a implica costuri mari din partea României.