Crize, proteste, dar și speranțe. Viitorul incert al democrației în regiunea extinsă a Mării Negre în 2021

Crize, proteste, dar și speranțe. Viitorul incert al democrației în regiunea extinsă a Mării Negre în 2021

Coordonatori: Vlada Subernitchi, Roland Kristo, Alexandru Damian. 

CRPE lansează raportul Crize, proteste, dar și speranțe. Viitorul incert al democrației în regiunea extinsă a Mării Negre în 2021 care reunește analize ale tendințelor și evenimentelor majore cu prognoze ale posibilelor scenarii cu impact în regiune. 

Regiunea Mării Negre este situată la intersecția dintre Europa, Asia și Orientul Mijlociu și găzduiește trei state membre NATO (România, Bulgaria și Turcia), precum și mai multe țări partenere NATO. Importanța sa geopolitică și geostrategică provine din deschiderea sa unică spre comerțul, securitatea, energia și resursele economice globale. Zona este percepută în mod tradițional de către Rusia ca aparținând sferei sale de influență și i s-a acordat o atenție sporită pe măsură ce tot mai multe țări au început să își exprime interesul de a urma o cale democratică spre integrarea euro-atlantică.

În ultimele decenii, imaginea acestei regiuni a suferit schimbări semnificative. Revoluțiile și protestele pro-democrație au remodelat peisajul politic, evidențiind aspirațiile pro-europene ale cetățenilor și sprijinul lor pentru oameni politici noi și „necorupți”. În schimb, confruntările regionale, conflictele înghețate, anexările ilegale și teritoriile separatiste militarizate pro-ruse împiedică dezvoltarea regiunii, făcând-o atât mai instabilă, dar și mai neatractivă pentru parteneriate de lungă durată.

Regiunea Mării Negre a fost mult timp un teren de încercare unde Federația Rusă își exercita influența prin intermediul canalelor media de stat, al reprezentanților locali și prin campanii de dezinformare, toate acestea intensificându-se în urma anexării ilegale a Crimeii și a războiului din Donbass. Kremlinul folosește o gamă largă de instrumente, inclusiv război hibrid, șantaj economic și amenințări militare, adaptate vulnerabilităților fiecărei țări din regiune, pentru a submina orice proces care ar putea consolida parteneriatele cu UE sau NATO. Regiunea are o importanță strategică atât pentru UE, cât și pentru SUA, China urmărind și ea să joace un rol tot mai important. Celălalt actor semnificativ din regiune, Turcia, deși este membru al NATO și țară candidată de lungă durată la UE, este în dezacord cu aliații săi occidentali.

În timp ce toate țările din regiune vin cu provocările lor interne specifice, există unele modele comune, cum ar fi slăbirea instituțiilor democratice, încercările de a submina statul de drept sau alimentarea unor crize politice recurente. Pandemia de COVID-19 exercită o presiune suplimentară la nivel național și regional, oferind prilejul unor actori terți să-și sporească influența în regiune.

În 2020, am asistat la (1) proteste la scară largă în Bulgaria care cereau demisia guvernului, (2) proteste fără precedent și nesupunere civilă în Belarus, (3) alegeri locale în Ucraina care au dezvăluit un sprijin slăbit pentru actualul partid al președintelui, (4) alegeri parlamentare în Georgia care au declanșat o criză politică de lungă durată, (5) ciocniri între Armenia și Azerbaidjan în Nagorno-Karabah sau (6) alegeri prezidențiale în Republica Moldova câștigate de candidatul pro-european, pro-reformă care au declanșat încă o criză politică.

Acest raport încearcă să rezume tendințele emergente, să anticipeze evenimentele și tot ce poate schimba regulile jocului între țările din regiune și actorii globali în perioada 2021-2022 în regiunea Mării Negre. Prezintă evenimente cu un potențial semnificativ de influențare a percepției dinamicii regionale și cu implicații potențiale atât la nivel național și regional.

Raportul poate fi accesat aici.

Dorim să ne exprimăm mulțumirile și aprecierile față de următorii experți care au contribuit în mod semnificativ la acest raport:

Valeriu Pașa, WatchDog.MD (Moldova)
Andrei Lutenco, Center for Policies and Reforms (Moldova)
Maria Tomak, Media Initiative for Human Rights (Ukraine)
Leonid Litra, New Europe Center (Ukraine)
Sergiy Gerasymchuk, The Foreign Policy Council “Ukrainian Prism” (Ukraine)
Ani Akhalkatsi, Open Society Foundation (Georgia)
Tamar Dekanosidze, Equality Now (Georgia)
Natia Kaldani, Civil Development and Research Institute (Georgia)
Vano Chkhikvadze, Open Society Foundation (Georgia)
Aydan Fuad, Institute for Democratic Initiatives/Fakt Yoxla (Azerbaijan)
Dimitrina Petrova, BOLD (Bulgarians Organizing for Liberal Democracy)
Octavian Manea, 22 Magazine (Romania)

Raportul este parte a proiectului „Promovarea cooperării în regiunea Mării Negre: Crearea unui spațiu civic virtual și securizat” și este susținut de către Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund.

Opiniile reflectate în acest material nu exprimă în mod necesar viziunea Black Sea Trust sau a partenerilor săi.