Romania in UE

Piața unică. Europa face al treilea pas înainte, România încă unul înapoi

Studiul explică principalele direcții pe care pachetul legislativ le urmarește, precum creșterea independenței operatorilor de transport, accesul nediscriminatoriu al consumatorilor și furnizorilor la rețelele de distributie a energiei electrice și a gazului, creșterea independenței autorității de reglementare, sau definirea adecvată a consumatorului vulnerabil pentru evitarea unor distorsiuni de natură socială în piețele de energie.

Strategia 2020 în România – chiar o implementăm sau încă un document de sertar?

Avem deci o nouă strategie, un nou document pe care să ne bazăm politicile publice. Îl vom aplica? Cum și cu cine? Acest policy brief al CRPE analizează capacitatea României de a programa agenda de politici și contextul intern peste care vine Strategia 2020. Încercăm să răspundem la întrebarea: Strategia 2020 – avem șanse să o implementăm sau am mai bifat o strategie de sertar?

Jocul de-a șoarecele și pisica – OU 50 și directiva europeană

CRPE a realizat o analiză comparativă (în oglindă) între prevederile europene și ceea ce a rezultat în momentul transpunerii naționale. CRPE apreciază faptul că autoritățile din România au mers dincolo de metoda copy & paste pe care o folosesc de obicei la transpunerea directivelor și au căutat să adapteze standardele minimale cerute de UE la piața bancară din țara noastră.

Când, cum și de ce a acceptat România condițiile UE în domeniul politicilor anticorupție (1999 – 2010)

Pornind de la literatura de specialitate privind europenizarea, studiul arată că Uniunii Europene i-a lipsit un acquis semnificativ în domeniul anticorupţiei. Mai mult, în relaţia cu România, Comisia Europeană s-a aflat într-un proces de învăţare deoarece a trecut de la condiţionalităţi care cereau adoptarea unor legi sau instituţii, până la a pune pe agendă implementarea şi funcţionalitatea efectivă a acestora.