Cele mai noi pagini din CRPE.ro

Institutii Europene

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Bugetul UE

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Politica Externa si Extindere

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Publicatii

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Politica Agricola Comuna

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Despre CRPE

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Contact

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Misiune

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Directii de actiune

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Experti Afiliati

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Servicii

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Piata Comuna si Zona Euro

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Europa Sociala

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Mediu si Energie

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Transport si Infrastructura

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Democratizare si Europenizare

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Finantatori

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Afiliere

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Cariere

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Contact

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Echipa CRPE

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Evenimente

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Proiecte

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Staff-ul CRPE

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Vizite de studii in Romania

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Presa despre CRPE

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

UE se adapteaza din mers Tratatului de la Lisabona

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Priorităţile președinției spaniole şi interesele României

Descarcă de aici raportul în format .pdf

Continuăm seria de analize dedicată vieții politice si politicilor europene cu un nou raport asupra priorităților pe termen scurt ale Uniunii Europene. Experții CRPE analizează contextul instituţional european de după intrarea în vigoare a tratatului de la Lisabona, cu accent pe noul cadrul de gestionare a Politicii Externe.

Raportul prezintă sintetic intențiile Spaniei (ca tara deținătoare a primei președinții rotative în noul context) și face referire la modalitățile în care Romania se poate raporta la acestea.

Analiza CRPE atrage atenţia asupra Preşedinţiei spaniole ca precedent: cum tratatul în sine este vag, acum se vor crea obişnuinţele privind împărţirea atribuţiilor între noua funcţie de Preşedinte al Consiliului European şi statul membru care deţine Preşedinţia rotativă. În ce priveşte noua structură a Comisiei Europene, se constată o creștere a numărului comisarilor care se ocupă cu probleme externe care se produce în același timp cu intrarea în funcție a noului Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate. O altă schimbare în structura Comisiei, unirea portofoliului Extindere cu cel privind Politica de Vecinătate, poate fi un semnal bun pentru spaţiul estic, inclusiv Republica Moldova, o țară de interes pentru România. Cu toate acestea, apreciază raportul, ar fi fost preferabilă despărţirea clară a modului în care UE se raportează la spaţiul estic “vecinii europeni” faţă de spaţiul nord-african şi Orientul Mijlociu “vecinii Europei”.

Este cel de-al doilea raport realizat de CRPE cu ocazia schimbării Președinției UE, după raportul dedicat preluării președinției de către Suedia, lansat in vara 2009.
Raportul face parte din Proiectul România activă în dezbaterile europene, finanțat de Fundația Soros Romania în cadrul Inițiativei de Politică Externă.

Suntem in grafic? 2010: primul bilant - Utilizarea fondurilor structurale

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Descarcă de aici raportul în format .pdf

Descarcă de aici rezumatul raportului în format .pdf

Cu aproape 600 milioane de euro cheltuite din 5,6 miliarde de euro disponibile, de la Uniunea Europeană, pentru perioada 2007-2009, Romania nu se poate lăuda, la momentul actual, cu performanţă în atragerea fondurilor structurale.
Mai mult, performanţa pare şi mai redusă având în vedere că Uniunea Europeană a virat României circa 2 miliarde de euro în avans, pentru a asigura demarajul programelor şi proiectelor. În mod evident, marea majoritate a acestor bani nu au fost încă utilizaţi, aşteptând să crească ritmul aprobării, contractării şi derulării proiectelor.

Acest ritm este încă greoi, având ca principale cauze balastul birocratic - de care aparatul administrativ se debarasează timid, personalul insuficient din autorităţile de resort, numărul prea mic de evaluatori independenţi. Peste toate acestea, criza economică a pus şi ea beţe în roate solicitanţilor şi a pus la încercare capacitatea lor şi a autorităţilor de a se adapta şi de a găsi soluţii.
În acest context au venit o serie de îmbunătăţiri şi simplificări în proceduri, analizate în raportul CRPE. Nu suficiente, totuşi, pentru a face o diferenţă semnificativă în dinamica aprobării proiectelor şi a rambursării cheltuielilor către beneficiari.

Din fericire, autorităţile locale, companiile şi ONG-urile din România au dovedit ca îşi doresc în mod real aceste fonduri, solicitând de peste 3 ori mai multe fonduri decât cele disponibile. Proiectele pentru care au fost semnate contracte "acoperă" în proporţie de 55% fondurile alocate. Teoretic, dacă totul merge bine şi nu există probleme la derularea activităţilor şi în ceea ce priveşte documentele depuse pentru rambursarea cheltuielilor, putem vorbi despre o potenţială rată de absorbţie de 55% raportat la suma disponibilă în perioada 2007-2009.

O serie de probleme de fond persistă încă. Pentru ca rata de cheltuire a fondurilor de 55% să fie realizată, este nevoie de câteva măsuri esenţiale. Pe baza informaţiilor şi necesităţilor exprimate de către actorii principali - autorităţi, beneficiari, consultanţi - CRPE formulează zece recomandări care vin în sprijinul aparatului administrativ şi al beneficiarilor de fonduri structurale.

De unde vine si de cine ne apara scutul antiracheta

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

Despre cum ne apără scutul de ceea ce rușii nu au și nu ne apără de ceea ce au

Descarcă de aici raportul în format .pdf

CRPE dă publicităţii un policy brief legat de dezbaterea din jurul scutului antirachetă planificat să fie instalat (şi) în România. Raportul pune în context istoric relevant dezvoltarea acestei tehnologii şi desfiinţează câteva dintre miturile şi informaţii eronate prezente în dezbaterea publică din aceste zile.

Actualul program antirachetă se bazează pe schimbarea de logică de după Războiul rece. Dacă atunci, SUA şi URSS se bazau pe teama reciprocă de distrugere, lumea post-Război rece a văzut proliferarea ameninţărilor din partea statelor paria precum Iranul sau Coreea de Nord. Nevrând să accepte o amenințare nucleară din partea acestor state, Statele Unite încearcă să dezvolte un sistem de apărare care să o anuleze.

Ipoteza des vehiculată că scutul din Romania este unul antirusesc nu se bazeaza pe realitate. In primul rand scutul este unul defensiv si nu ofensiv. Apoi, Rusia deține aproximativ 608 vectori de transport (rachete) pe diverse platforme care pot purta până la 2683 de focoase nucleare. În raport cu acest arsenal impresionant scutul anti-rachetă ce va fi instalat în România nu are relevanță. Mai mult, scutul din România asigură protecție împotriva rachetelor cu rază medie de acțiune iar Rusia nu mai deține astfel de rachete (cu încărcătură nucleară) ca urmare a interzicerii lor prin Tratatul privind forțele nucleare intermediare din 1987. Practic, scutul ne apără de ceva ce rușii nu au și nu ne apără de ceea ce au.

Citește mai multe

Romania si reforma bugetului comunitar

Sat, 01 Jan 2011 12:00:00 +0200

- cât dăm, cât primim şi la ce putem folosi banii europeni?

Descarcă de aici raportul în format .pdf

Descarcă de aici rezumatul raportului în format .pdf

Câţi bani plăteşte fiecare român la bugetul UE şi câţi poate primi înapoi prin accesarea fondurilor europene?

Centrul Român de Politici Europene oferă un răspuns într-un nou raport dat astăzi publicităţii: “România şi reforma bugetului comunitar - cât dăm, cât primim şi la ce putem folosi banii europeni?”

Prima parte a raportului publicat astăzi de CRPE este o descriere detaliată a modului în care se constituie bugetul Uniunii Europene. Cel mai mare contributor este Germania, cu 18,8 mld. Euro (sumele sunt pentru anul 2008) = aprox. 20% din total. Alţi contributori importanţi sunt Franţa (16,4 mld. euro), Italia (13,4 mld. euro) şi Marea Britanie (7,6 mld. euro).

În acest context, România este un contributor mic, cu 1,01 mld. Euro. Cu alte cuvinte, deşi suntem pe locul 7 ca populaţie suntem pe locul 17 ca mărime a contribuţiei la bugetul comunitar.
Contribuţia României reprezintă aproximativ 47 euro pe cap de locuitor (penultima ca mărime). Un luxemburghez plăteşte de zece ori mai mult – 489, un danez 356, un francez 258, un german 230 (vezi Fig. 3 din raport pentru cifrele pe toate statele). Un calcul privind balanţa netă pe cap de locuitor arată că România primeşte anual 71 de euro mai mult decât contribuie. Cei mai mari contributori pe cap de locuitor sunt suedezii (cu 118 euro contribuţie mai mult decât primesc), danezii cu 113, germanii cu 95 (vezi Fig. 8 din raport pentru cifrele pentru fiecare ţară).

Citește mai multe