Policy Memo nr. 53, CRPE Martie 2014 – Autori: Cristian GHINEA, Bianca TOMA
Centrul Român de Politici Europene (CRPE) lansează astăzi raportul „Schimbare la Kiev: nevoia unui reset în relația România – Ucraina. Propuneri ale experților români pentru reașezarea relației bilaterale” de Cristian Ghinea şi Bianca Toma. Schimbarea de putere de la Kiev, noua criză regională și semnarea, la Bruxelles, de către Ucraina a Acordului de Asociere cu UE (partea politică) reprezintă momente ce asigură condiții pentru reașezarea relației bilaterale dintre România și Ucraina.
Relaţia Kiev – Bucureşti a fost în ultimii ani una fragilă, chiar tensionată pe cele mai multe dintre temele de pe agenda bilaterală. Asta și pentru că avem foarte puține teme pe agenda bilaterală. Criza din Crimeea și amenințarea explicită, militară, a Rusiei schimbă datele problemei, inclusiv în dezbaterea internă ucraineană. Atât la București cât și la Kiev s-a vorbit despre nevoia unui reset. Dată fiind importanța temei, CRPE a realizat o consultare cu experți și actuali şi foşti diplomați români care au participat la Forumul România Ucraina (edițiile 2012 și 2014), experți independenţi, jurnaliști.
“Prin dezmembrarea sau federalizarea Ucrainei, România ar avea din nou graniță comună cu Rusia la gurile Dunării, printr-o regiunea militară Odessa. Oricare ar fi însă orientarea regimului de la Kiev, România trebuie să mențină punți pentru o relație corectă”
“România trebuie să își propună, să funcționeze ca facilitator, alături de Polonia, al parcursului european al Ucrainei pentru a spori gradul de securitate națională”
“Identificarea unei agende de cooperare comune prin care să depășim istoricele puncte nevralgice (delimitarea frontierei maritime / Insula Șerpilor / Bâstroe, drepturile comunităților românești, Krivoi Rog)”.
A fost un exercițiu de căutare a consensului, prin care mediul expert din România propune noi teme și abordări pe agenda oficială bilaterală. Trei foşti miniştri de Externe ai României au răspuns invitaţiei noastre cărora li s-au alăturat alţi opt experţi în spaţiul estic şi politică externă din Bucureşti şi Bruxelles. Le mulțumim tuturor că au răspuns întrebărilor noastre și au adus o contribuţie valoroasă acestui studiu. Răspunsurile au fost colectate prin intermediul unui chestionar auto-administrat, care a cuprins 26 întrebări, dintre care 15 întrebări deschise, dând astfel posibilitatea experţilor să îşi exprime propriile opinii, nefiind constrânşi de răspunsuri predefinite.
Co-autorii acestui raport, au încercat să sintetizeze opiniile exprimate, identificând punctele comune și liniile de separație. Propunem în continuare câteva principii care ar trebui să stea la baza unui reset pentru relația București – Kiev, așa cum ar trebui abordat de România.
- O politică regională pentru Est nu poate ignora greutatea Ucrainei;
- Parteneriatul cu Polonia trebuie să capete substanță;
- România trebuie să construiască proiecte cu Ucraina în cadrul politicilor europene;
- Energie – interesele comune trebuie să ducă la proiecte comune;
- Minoritatea românească din Ucraina va beneficia de deschiderea relației, nu de actualul blocaj;
- Cetățenia românească – viziuni foarte diferite, e nevoie de comunicare;
- Atitudine pro-activă pentru a închide diferendele punctuale de pe agendă. Formate multilaterale unde nu se găsesc soluții bilaterale;
O abordare extinsă a aplicării acestor principii precum şi recomandările experţilor se regăsesc în varianta integrală a raportului care poate fi consultată aici.
Raportul şi consultările extinse făcute în realizarea acestuia fac parte din proiectul Forumul civic România – Ucraina ediţia a II-a finanţat prin programul Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare şi implementat în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite de Dezvoltare (UNDP) Bratislava.