Discursul anti-migraţie cu referire la cetăţenii români şi bulgari în Franţa şi UK

coperta prima-page-0Începând cu 1 ianuarie 2014, cetăţenii români şi bulgari au obţinut dreptul de a munci în toate statele Uniunii Europene : ei nu mai au, prin urmare, nevoie de permise de muncă sau de certificate de înregistrare, ca evidenţă a dreptului lor de a călători şi de a munci într-un alt stat european. Deşi momentul ar fi trebuit să fie unul de împlinire, care să marcheze liberalizarea pieţei europene a muncii şi punerea în aplicare deplină a principiului libertăţii de circulaţie, s-a dovedit a fi doar unul care a dat naştere la numeroase controverse şi dezbateri, dintre cele mai aprinse, cu privire la sustenabilitatea politică a Uniunii Europene şi la capacitatea acesteia de a fi unită în diversitate.

Discuţiile pe această temă, radicalizate de către liderii partidelor de extremă dreaptă şi exacerbate în media, au adus în atenţia publicului un subiect extrem de important, precum migraţia, explicat însă prea puţin, trunchiat şi pus într-un context care să lase complet la o parte beneficiile reale ale migraţiei muncii. Poveştile cu privire la masele de români şi bulgari care urmau să invadeze Marea Britanie sau Fran­ţa au devenit extrem de populare în presa taboid şi nu numai, aducând în prim plan reacţii care, ulterior, au sporit suportul electoral pentru partidele de extremă dreaptă din cele două state, aducându-le pe primul loc în recentele alegeri pentru Parlamentul European (22-25 mai).

Raportul The anti-migration discourse with regard to Romanian and Bulgarian citizens in France and Great Britain: between blame culture, negative stereotypes and prejudice (disponibil în limba engleză), realizat de Andreea-Doina Călbează, Policy Research Fellow – Open Society Foundations, analizează evoluţiile discursului anti-migraţie cu privire la muncitorii români şi bulgari, explorând articolele apărute în presa din Marea Britanie şi din Franţa, două dintre statele unde subiectul a fost cel mai vizibil în perioada de sfârşit de an 2013 şi început de an 2014. Intervalul de timp ales pentru analiză este bogat în evenimente, cu alegeri naţionale, ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari şi alegerile pentru Parlamentul European. Totodată, cu ajutorul unor statistici, raportul caută să schiţeze un portret al cetăţeanului român şi bulgar care locuieşte în alt stat, urmărind să demistifice imaginea care le-a fost atribuită acestora în presa străină. Nu în cele din urmă, raportul examinează, cu ajutorul unor experţi, diplomaţi şi jurnalişti, contextul în care cele două comunităţi au devenit ţintele unei retorici agresive şi radicale, pericolele expunerii largi şi legitimizării acestui tip de discurs şi eventuale căi de acţiune pentru a răspunde creşterii îngrijorătoare a poziţiilor anti-migranţi în statele europene.

Evenimentul de lansare, găzduit de Spaţiul Public European din Bucureşti (Str. Vasile Lascar, nr. 31, parter), s-a desfăşurat în data de 2 iulie 2014, orele 10h00 – 12h00. Scopul dezbaterii a fost acela de a pune în discuţie tema discursului anti-migraţie în general, cât şi particularităţile discursului public la adresa românilor şi bulgarilor, în căutarea unor noi posibile articulări ale subiectului care să fie utilizate în viitoare demersuri de natură ştiinţifică, social-politică sau culturală. Moderatorul întâlnirii a fost Ciprian Ciucu, Director de Programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene, la eveniment participând, în ordinea intervenţiilor, Andreea-Doina Călbează, autoarea studiului, Bogdan Stanoevici, Ministrul Delegat pentru Românii de Pretutindeni, Iolanda Stăniloiu, Consultant şi fost purtător de cuvânt în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Alina Matiş, Editor Gândul şi realizator al campaniei „Why don’t you come over”, Radu Magdin, Analist politic, CEO Smartlink Communications, dar şi reprezentanţi ai Ambasadei Bulgariei în România, ai Biroului de Informare al Parlamentului European şi ai Reprezentanţei Comisiei Europene, jurnalişti şi membri ai societăţii civile, studenţi.