Relaxarea fiscală și capcana grecească: ce șanse are creșterea economică a României

Relaxarea fiscală și capcana grecească: ce șanse are creșterea economică a României

coperta-Grecia-sitePolicy Memo CRPE nr 65,  August 2015, Autor: Victor Giosan

 

Centrul Român de Politici Europene (CRPE) lansează raportul Cum putem să evităm capcana grecească în următorii 10 ani?Reflecții pemarginea politicilor fiscal-bugetare ale României în context european”.

În contextul adoptării măsurilor de scădere a TVA și a altor politici de relaxare fiscală, CRPE analizează oportunitatea acestor opțiuni din perspectiva obiectivului de creștere economică substanțială și durabilă în România și concluzionează că recentele schimbări sunt mai degrabă în detrimentul acestui scop.

Ca parte a pactului de stabilitate fiscală, Uniunea Europeană vizează ca statele membre să ia măsuri contrare ciclului economic în care se află:  în perioadele de creștere sau boom să strângă baierele pungii și să scadă deficitul bugetar, iar în perioadele de recesiune să pună lemne pe foc, stimulând economia.

În acest scop, UE a construit un sistem de analiză a indicatorilor macroeconomici (numit Cyclically-Adjusted Budget Balance – CAB – soldul bugetului ajustat ciclic), care să permită ajustarea politicii bugetare funcție de ciclul în care se află economia unui stat membru. Sistemul este construit astfel încât să prevină apariția unei succesiuni de cicluri creștere-recesiune (pro-ciclice), afectând dezvoltarea solidă, pe termen lung, a economiilor.

Cu alte cuvinte, UE încearcă să evite greșelile trecute – ”să pui paie pe un foc care duduie, după care să pui apă pe un foc care abia pâlpâie” și să treacă la o logică preventivă: ”să pui puțină apă pe focul care duduie, după care să pui paie pe focul care pâlpâie”.

CAB se bazează pe filozofia macroeconomică a lui Keynes, care, în esență, susținea că stimularea prin deficite bugetare a unei economii poate fi utilizată cu efectele dorite doar pe termen scurt și numai în caz de recesiune, supra-stimularea prin deficite excesive de-a lungul unor decenii generând criza economică mondială de la sfârșitul anilor 2000.

Raportul CRPE prezintă în detaliu acest sistem de analiză, îl aplică României în contextul dezbaterii privind relaxarea fiscală și vine cu o serie de propuneri de politici publice, din perspectiva lecțiilor învățate –  atât din experiența crizei economice prin care am trecut, cât și din cea recentă a Greciei.

Victor Giosan, autorul acestui raport, consultant internațional în management public și planificare strategică, cu o experiență de peste 22 de ani în politică și administrație centrală, aplică modelul UE de analiză a indicilor agregați ai politicilor macroeconomice din România ultimilor zece ani și demonstrează că dacă principiile pactului de stabilitate fiscală s-ar fi aplicat în România anilor 2006-2008 (dacă nu ar fi existat deficitele bugetare semnificative pe perioadă de creștere), am fi fost mult mai bine pregătiți pentru recesiunea din 2009, iar măsurile draconice din 2010 ar fi fost mult mai blânde.

În situația României de azi și cunoscând această istorie recentă, autorul consideră că politicile de stimulare fiscală suplimentară într-o nouă perioadă de creștere devin riscante.  Angajamentele pe care România și le-a luat față de Uniunea Europeană (faimoasele MTO-uri) sunt menite tocmai să preîntâmpine greșelile făcute anterior iar abandonarea acestora ar putea aduce prejudicii creșterii economice.

Ce am câștiga pe termen scurt din relaxarea fiscală am pierde sigur pe termen mediu. Cu o scădere a veniturilor bugetare bruscă, intrarea în zona de deficit excesiv se va produce aproape cu certitudine în 2016. În condițiile în care nu va exista nici un acord cu creditorii internaționali, cheltuielile de refinanțare ale României vor deveni ne sustenabile și orice guvern  va trebui să treacă  la creșteri de impozite sau la reduceri bruște ale cheltuielilor.

Raportul analizează, din perspectiva determinismelor macroeconomice, legăturile dintre diversele reduceri de impozite operate în noul Cod Fiscal și presupusele lor beneficii (ex. creșterea colectării la bugetul de stat) și demonstrează că de fapt acestea sunt de multe ori speculații populiste într-un an premergător alegerilor, fără o bază științifică.

În viziunea autorului ”România ar trebui să aibă rezerve atât pe linia nivelului impozitelor, cât și pe linia deficitelor bugetare și a datoriei publice pentru ca în viitoarea perioadă de recesiune să putem adopta cu adevărat măsuri anti-ciclice: reduceri de impozite și/sau creșteri de cheltuieli. Tendința de a imprima politicilor fiscale și bugetare o mișcare de tip ”Start and Stop” prin politici pro-ciclice nu face decât să afecteze negativ o creștere economică durabilă și solidă (3%-4% pe an), care are nevoie de un cadru fiscal-bugetar predictibil, stabil și sustenabil și de servicii publice de calitate”.

România are nevoie de un spațiul fiscal suplimentar de 4%-5% pentru a realiza reformele structurale în educație, sănătate, administrație și management public, care vor necesita costuri suplimentare. Nu nivelul impozitelor este ceea ce reclamă investitorii, ci proasta guvernare, risipa și lipsa de reforme structurale în economie. România trebuie să treacă o graniță a productivității, iar pentru asta are nevoie de cheltuieli pentru educație, sănătate, infrastructură. Raportul CRPE răspunde astfel și argumentelor dur liberale (libertariene) care susțin tăierile bruște și masive de taxe ca pe un scop în sine – a ”înfometa” bugetul pentru că oricum se cheltuie prost banii de către stat e o rețetă certă pentru rămânerea în subdezvoltare.

Raportul conchide că politicile discreționar-ciclice, care aduc avantaje pe termen foarte scurt și mai ales din perspectivă electorală, trebuie să cedeze întâietatea politicilor de schimbări structurale (a face lucrurile altfel, a modifica instituții, funcționarea lor, a schimba cultura organizațională, a profesionaliza și stabiliza pe termen mediu și lung fundamentarea și implementarea politicilor publice) și să fie clar subordonate acestora.

Raportul integral poate fi consultat aici sau Facebook.com/Romanian Center for European Policies (CRPE) sau Facebook.com/Victor.Giosan

 

Acest policy paper a fost publicat în cadrul proiectului „Influenţi, alerți și informați în negocierile din UE – Expertiză şi consultare în politici europene” finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România;

Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org

Conținutul acestui raport nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenței informațiilor prezentate revine promotorului proiectului, Centrul Român de Politici Europene, și autorului/autorilor raportului.