Aceasta este versiunea veche a site-ului CRPE. Adresa noului site este www.crpe.ro
Suntem în grafic? 2010: primul bilanţ
Utilizarea fondurilor structurale
Descarcă de aici raportul în format .pdf
Descarcă de aici rezumatul raportului în format .pdf
Cu aproape 600 milioane de euro cheltuite din 5,6 miliarde de euro disponibile, de la Uniunea Europeană, pentru perioada 2007-2009, Romania nu se poate lăuda, la momentul actual, cu performanţă în atragerea fondurilor structurale.
Mai mult, performanţa pare şi mai redusă având în vedere că Uniunea Europeană a virat României circa 2 miliarde de euro în avans, pentru a asigura demarajul programelor şi proiectelor. În mod evident, marea majoritate a acestor bani nu au fost încă utilizaţi, aşteptând să crească ritmul aprobării, contractării şi derulării proiectelor.
Acest ritm este încă greoi, având ca principale cauze balastul birocratic - de care aparatul administrativ se debarasează timid, personalul insuficient din autorităţile de resort, numărul prea mic de evaluatori independenţi. Peste toate acestea, criza economică a pus şi ea beţe în roate solicitanţilor şi a pus la încercare capacitatea lor şi a autorităţilor de a se adapta şi de a găsi soluţii.
În acest context au venit o serie de îmbunătăţiri şi simplificări în proceduri, analizate în raportul CRPE. Nu suficiente, totuşi, pentru a face o diferenţă semnificativă în dinamica aprobării proiectelor şi a rambursării cheltuielilor către beneficiari.
Din fericire, autorităţile locale, companiile şi ONG-urile din România au dovedit ca îşi doresc în mod real aceste fonduri, solicitând de peste 3 ori mai multe fonduri decât cele disponibile. Proiectele pentru care au fost semnate contracte "acoperă" în proporţie de 55% fondurile alocate. Teoretic, dacă totul merge bine şi nu există probleme la derularea activităţilor şi în ceea ce priveşte documentele depuse pentru rambursarea cheltuielilor, putem vorbi despre o potenţială rată de absorbţie de 55% raportat la suma disponibilă în perioada 2007-2009.
O serie de probleme de fond persistă încă. Pentru ca rata de cheltuire a fondurilor de 55% să fie realizată, este nevoie de câteva măsuri esenţiale. Pe baza informaţiilor şi necesităţilor exprimate de către actorii principali - autorităţi, beneficiari, consultanţi - CRPE formulează zece recomandări care vin în sprijinul aparatului administrativ şi al beneficiarilor de fonduri structurale.
Uniunea Europeană se adaptează din mers Tratatului de la Lisabona
- Priorităţile președinției spaniole şi interesele României
Descarcă de aici raportul în format .pdf
Centrul Român de Politici Europene (CRPE) continuă seria de analize dedicată vieții politice si politicilor europene cu un nou raport asupra priorităților pe termen scurt ale Uniunii Europene. De asemenea, experții CRPE analizează contextul instituţional european de după intrarea în vigoare a tratatului de la Lisabona, cu accent pe noul cadrul de gestionare a Politicii Externe.
Raportul prezintă sintetic intențiile Spaniei (ca tara deținătoare a primei președinții rotative în noul context) și face referire la modalitățile în care Romania se poate raporta la acestea.
Analiza CRPE atrage atenţia asupra Preşedinţiei spaniole ca precedent: cum tratatul în sine este vag, acum se vor crea obişnuinţele privind împărţirea atribuţiilor între noua funcţie de Preşedinte al Consiliului European şi statul membru care deţine Preşedinţia rotativă. În ce priveşte noua structură a Comisiei Europene, raportul constată o creștere a numărului comisarilor care se ocupă cu probleme externe care se produce în același timp cu intrarea în funcție a noului Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate. O altă schimbare în structura Comisiei, unirea portofoliului Extindere cu cel privind Politica de Vecinătate, poate fi un semnal bun pentru spaţiul estic, inclusiv Republica Moldova, o țară de interes pentru România. Cu toate acestea, apreciază raportul, ar fi fost preferabilă despărţirea clară a modului în care UE se raportează la spaţiul estic (“vecinii europeni”) faţă de spaţiul nord-african şi Orientul Mijlociu (“vecinii Europei”).
În ce priveşte priorităţile imediate anunţate de Preşedinţia spaniolă, raportul CRPE urmăreşte impactul asupra României a intenţiilor de a:
- coordona politicile anti-criză
- lansa strategia „Europa 2020”, urmaşa Strategiei Lisabona, unde România are mari rămâneri în urmă
- lansa un efort comun pentru o mai bună adaptare la piaţa forţei de muncă (raportul discută pe larg conceptu de flexisecuritate şi unde se află România în modelele sociale privind adaptarea forţei de muncă)
- crea noi instrumente comune pentru securitatea energetică.
Raportul este cel de-al doilea realizat de CRPE cu ocazia schimbării Președinției UE, după raportul dedicat preluării președinției de către Suedia, lansat in vara 2009.
Raportul atasat la acest mesaj face parte din Proiectul România activă în dezbaterile europene, finanțat de Fundația Soros Romania în cadrul Inițiativei de Politică Externă.
Să fim rezonabili - România și țintele UE de reducere a emisiilor
Descarcă aici raportul în format .pdf
Descarcă aici sumarul raportului în format .pdf
Pe 6 decembrie începe la Copenhaga summitul mondial privind schimbarea climatică. Acest raport al CRPE vine ca o pregătire a pozițiilor României la acest eveniment și în același timp ca o informare pentru opinia publică privind cele mai importante subiecte care vor face agenda pentru România în domeniul climatic. Până în prezent, România nu am avut politici și poziții coerente în UE, am participat ca spectatori pasivi în timp ce angajamentele noastre ca stat membru au devenit deja foarte costisitoare. Dar țintele asumate de UE ni se vor aplica și nouă, iar strategia 20-20-20 a UE (anumite ținte de reducere a emisiilor până în 2020 la care UE s-a angajat unilateral, indiferent de decizia de la Copenhaga, vezi descrierea completă în textul raportului) implică deja costuri pentru România. Banca Mondială estimează costul pe care îl va suporta România pentru a fi în conformitate cu angajamentele luate de UE la 12,5 miliarde euro până în 2020 (6,1 miliarde de euro până în 2015). Contribuția României la obiectivele generale ale UE ar consta în principal din creşterea cotei energiei regenerabile şi proiecte de eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale, industrie, transport.
Raportul avertizează că o parte din unitățile de generare de energie electrică (de la Turceni, Rovinari, etc) vor trebui să fie închise treptat din cauza emisiilor de NOx şi SO2 dacă nu se fac investiţiile pentru ca acestea să funcţioneze "curat", sau vor trebui să plătească pentru emisiile suplimentare de CO2. Principala cauză a întârzierilor în investiţiile de "curățare" a energiei produse de aceste unităţi este faptul că guvernul nu are bani pentru a efectua aceste investiţii costisitoare. De asemenea valoarea totală a fondurilor UE disponibile pentru energie este de circa 700 milioane euro, în timp ce investiţiile necesare în producţia de energie electrică ar fi de până la 35 de miliarde de euro în următorii 10 ani, doar pentru a aduce generarea de energie termică la standardele de eficienţă și emisie internaţionale.
Conferința “Viitorul Politicii Agricole Comune – oportunități și provocări pentru România”
Centrul Român de Politici Europene împreună cu proiectul “Continuarea sprijinului oferit Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale pentru consolidarea capacității de adaptare permanentă a politicilor agricole” și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Romania a organizat pe 20 noiembrie, la hotel Intercontinental, conferința “Viitorul Politicii Agricole Comune – oportunități și provocări pentru România”.
Conferința a adus în dezbatere viitorul Politicii Agricole Comune și a analizat provocările pe care acestă politică le aduce României. În cadrul conferinței a fost prezentat și discutat ultimul raport al CRPE asupra Politicii Agricole Comune.
Pentru mai multe detalii (inclusiv prezentarile din cadrul conferintei) consultați sectiunea de evenimente a site-ului nostru.
Estul Europei este în Nord sau în Sud? - câteva comentarii despre Consiliul European din octombrie 2009
Descarca aici raportul in format *.pdf
De ce săracii din Est nu vor să-i ajute pe bogații din Vest să-i ajute pe săracii din restul lumii?
Ce trebuie să facem cu drepturile de poluare rămase neutilizate în actualul tratat de la Kyoto?
Care e relevanța Cartei Fundamentale a Drepturilor asupra revendicării proprietăților, cu aplicare asupra decretelor Benes din fosta Cehoslovacie?
De ce e periculoasă strategia kamikaze de a prezenta un singur candidat pentru viitoarea Comisie și de ce candidatura lui Adrian Severin este o intenție frumoasă anulată de incapacitatea domnului Severin de a crea alianțe acasă?
+ editorial Dragoș Dinu despre relevanța candidaturii Blair asupra instituțiilor UE
Aflați răspunsuri la toate aceste întrebări într-un Policy Brief lansat de Centrul Român de Politici Europene cu comentarii privitoare la lucrările Consiliului European de săptămâna trecută: ”Estul Europei e în Nord sau în Sud?”. Raportul se concentrează pe tema care a captat atenția la acest Consiliu: poziția comună a UE înaintea conferinței de la Copenhaga privind schimbările climatice.
O ţară şi două agriculturi – România şi reforma Politicii Agricole Comune a UE
Descarca aici raportul in format *.pdf
CRPE furnizează prima analiză a distribuției subvențiilor europene (plăți directe) în agricultura României. Datele oficiale interpretate de CRPE arată că 0.2% din exploatațiile agricole (2500 de firme, fiecare cu peste 500 ha) au luat 30% din subvențiile pe suprafață (în 2008). Dacă includem și fermele de 100 – 500 ha, rezultă că 0,9% din exploatații au primit 51% din subvenții.
CRPE republică într-o formă uşor de interpretat şi lista celor mai mari primitori de subvenţii din România: primele zece firme au primit în total aproape 10 milioane de euro. CRPE nu pune în nici un fel în discuție legalitatea acestor plăți. Încercăm prin acest raport să deschidem o dezbatere publică privitoare la utilitatea subvențiilor. Într-o agricultură dominată de subzistență, subdezvoltare pe segmentul de mijloc și firme foarte mari, este echitabil și eficient să ajuți cu bani publici mai ales segmentul agro-industrial? Analizele complete asupra distribuției subvențiilor se găsesc în raportul CRPE dat astăzi publicității - ”O țară și două agriculturi – România și reforma Politicii Agricole Comune a UE”.
Răspunzând provocării de a avea o voce în UE - România şi Preşedinţia suedeză a Uniunii
Descarca aici raportul in format *.pdf
Raportul face o analiză amănunțită a celor mai importante teme de pe agenda Uniunii Europene în următoarele șase luni, sub Președinția Suediei, și evaluează implicațiile asupra României. Subiectele tratate în acest raport și asupra cărora experții CRPE formulează recomandări cu privire la pozițiile României sunt următoarele:
• Pateneriatul Estic
• Schimbările climatice
• Pactul European pentru azil și migrație
• Reglementarea la nivel comunitar a industriei financiare
Acest raport a aparut în cadrul proiectului „România activă în dezbaterile europene” derulat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) și finanțat de Fundația Soros în cadrul Inițiativei de Politică Externă.
Proiect: Romania activa in dezbaterile europene
Deşi au trecut doi ani si jumătate de la aderarea în Uniunea Europeana şi a beneficiat de o lungă perioadă de preaderare, în România nu s-a cristalizat încă o dezbatere reală şi bine informată care să implice cât mai mulţi actori relevanţi la nivelul politicilor publice europene. Deşi a şaptea ţară din UE ca populaţie, România nu ocupă încă ponderea meritată pentru ca vocea sa este slabă, neprofesionistă şi de multe ori insuficient documentată.
Proiectul România activă în dezbaterile europene propune politicienilor şi opiniei publice poziţii în dezbaterile UE şi explică unde sunt mizele, venind totodată cu soluţii care pot fi avantajoase pentru România.
Alegeri europene cu adevărat democratice
Descarca aici raportul in format *.pdf
În acest policy-memo Centrul Român de Politici Europene face recomandări pentru alegeri europene cu adevărat democratice:
1) schimbarea sistemului de vot pentru ca alegatorii sa poată alege intre candidaţii aceluiaşi partid;
2) un angajament din partea candidaţilor ca nu vor părăsi Parlamentul European până la sfârşitul mandatului obişnuit.
De ce aceste recomandări?
Pentru că românii sunt chemaţi să voteze la alegerile pentru Parlamentul european după un sistem de vot cu liste închise, adică exact metoda la care am renunţat în alegerea Parlamentului naţional. Conform datelor prezentate de CRPE, 18 țări din cele 27 ale UE permit alegătorilor să aleagă între candidaţi individuali sau să schimbe ordinea pe listele de partid. În al doilea rând, CRPE prezintă date care arată că Romania este campioana Europei în ce priveşte numărul de euro-parlamentari care renunţă la mandat. 25% dintre cei aleşi în 2007 au renunțat la mandat până în 2009. Spre comparaţie, media pe toată UE este de 13%, pentru cinci ani de mandat. Alte recomandări CRPE: organizarea de alegeri la nivel regional, organizarea de alegeri preliminare pentru desemnarea candidaţilor, nesuprapunerea scrutinului european cu alte forme de consultare electorală internă. De asemenea, CRPE prezintă un studiu de caz despre dezbaterea din 2006, atunci când Vasile Puşcaş a propus adoptarea sistemului de vot preferențial pe liste. Studiul de caz a arătat cine s-a opus atunci în Parlament și cu ce (pseudo)argumente.
