Despre cum ne apără scutul de ceea ce rușii nu au și nu ne apără de ceea ce au
Descarcă de aici raportul în format .pdf
CRPE dă publicităţii un policy brief legat de dezbaterea din jurul scutului antirachetă planificat să fie instalat (şi) în România. Raportul pune în context istoric relevant dezvoltarea acestei tehnologii şi desfiinţează câteva dintre miturile şi informaţii eronate prezente în dezbaterea publică din aceste zile.
Actualul program antirachetă se bazează pe schimbarea de logică de după Războiul rece. Dacă atunci, SUA şi URSS se bazau pe teama reciprocă de distrugere, lumea post-Război rece a văzut proliferarea ameninţărilor din partea statelor paria precum Iranul sau Coreea de Nord. Nevrând să accepte o amenințare nucleară din partea acestor state, Statele Unite încearcă să dezvolte un sistem de apărare care să o anuleze.
Ipoteza des vehiculată că scutul din Romania este unul antirusesc nu se bazeaza pe realitate. In primul rand scutul este unul defensiv si nu ofensiv. Apoi, Rusia deține aproximativ 608 vectori de transport (rachete) pe diverse platforme care pot purta până la 2683 de focoase nucleare. În raport cu acest arsenal impresionant scutul anti-rachetă ce va fi instalat în România nu are relevanță. Mai mult, scutul din România asigură protecție împotriva rachetelor cu rază medie de acțiune iar Rusia nu mai deține astfel de rachete (cu încărcătură nucleară) ca urmare a interzicerii lor prin Tratatul privind forțele nucleare intermediare din 1987. Practic, scutul ne apără de ceva ce rușii nu au și nu ne apără de ceea ce au.
Raportul mai arată că România a cerut inclusiv în timpul summit-ului NATO de la Bucureşti să fie inclusă într-un sistem antibalistic ca modalitate de protejare a teritoriul naţional. Este drept în acelaşi timp că preşedintele Băsescu nu a dat dovadă de abilitate în prezentarea anunţului.
În ciuda unor speculaţii din presă, a fost de la bun început clar că România nu va plăti pentru acest sistem, punând la dispoziție doar locația și probabil asigurând securitatea acesteia.
O altă temă a raportului este prezentarea modului în care programul antirachetă a evoluat de la administraţia Bush la Obama şi mai ales implicaţiile acestei schimbări faţă de Rusia. Planul Obama vizează în primele sale etape apărarea împotriva rachetelor cu rază medie de acţiune. Decizia a fost luată pe baza informaţiile conform cărora Teheranul dezvoltă rachete cu rază medie de acțiune, care pot să atingă teritoriul României, mai degrabă decât cele cu rază lungă de acţiune. Temerea este că Iranul ar putea ajunge să dețină focoase nucleare care să fie instalate pe aceste rachete.
Concluzia raportului CRPE este că scutul oferă o sporire a securității României, plus o garanție politică și de securitate suplimentară fără a implica costuri mari din partea României.
Suntem în grafic? 2010: primul bilant - Utilizarea fondurilor structurale
Descarcă de aici raportul în format .pdf
Descarcă de aici rezumatul raportului în format .pdf
Cu aproape 600 milioane de euro cheltuite din 5,6 miliarde de euro disponibile, de la Uniunea Europeană, pentru perioada 2007-2009, Romania nu se poate lăuda, la momentul actual, cu performanţă în atragerea fondurilor structurale.
Mai mult, performanţa pare şi mai redusă având în vedere că Uniunea Europeană a virat României circa 2 miliarde de euro în avans, pentru a asigura demarajul programelor şi proiectelor. În mod evident, marea majoritate a acestor bani nu au fost încă utilizaţi, aşteptând să crească ritmul aprobării, contractării şi derulării proiectelor.
Acest ritm este încă greoi, având ca principale cauze balastul birocratic - de care aparatul administrativ se debarasează timid, personalul insuficient din autorităţile de resort, numărul prea mic de evaluatori independenţi. Peste toate acestea, criza economică a pus şi ea beţe în roate solicitanţilor şi a pus la încercare capacitatea lor şi a autorităţilor de a se adapta şi de a găsi soluţii.
În acest context au venit o serie de îmbunătăţiri şi simplificări în proceduri, analizate în raportul CRPE. Nu suficiente, totuşi, pentru a face o diferenţă semnificativă în dinamica aprobării proiectelor şi a rambursării cheltuielilor către beneficiari.
Din fericire, autorităţile locale, companiile şi ONG-urile din România au dovedit ca îşi doresc în mod real aceste fonduri, solicitând de peste 3 ori mai multe fonduri decât cele disponibile. Proiectele pentru care au fost semnate contracte "acoperă" în proporţie de 55% fondurile alocate. Teoretic, dacă totul merge bine şi nu există probleme la derularea activităţilor şi în ceea ce priveşte documentele depuse pentru rambursarea cheltuielilor, putem vorbi despre o potenţială rată de absorbţie de 55% raportat la suma disponibilă în perioada 2007-2009.
O serie de probleme de fond persistă încă. Pentru ca rata de cheltuire a fondurilor de 55% să fie realizată, este nevoie de câteva măsuri esenţiale. Pe baza informaţiilor şi necesităţilor exprimate de către actorii principali - autorităţi, beneficiari, consultanţi - CRPE formulează zece recomandări care vin în sprijinul aparatului administrativ şi al beneficiarilor de fonduri structurale.
UE se adapteaza din mers Tratatului de la Lisabona
Priorităţile președinției spaniole şi interesele României
Descarcă de aici raportul în format .pdf
Continuăm seria de analize dedicată vieții politice si politicilor europene cu un nou raport asupra priorităților pe termen scurt ale Uniunii Europene. Experții CRPE analizează contextul instituţional european de după intrarea în vigoare a tratatului de la Lisabona, cu accent pe noul cadrul de gestionare a Politicii Externe.
Raportul prezintă sintetic intențiile Spaniei (ca tara deținătoare a primei președinții rotative în noul context) și face referire la modalitățile în care Romania se poate raporta la acestea.
Analiza CRPE atrage atenţia asupra Preşedinţiei spaniole ca precedent: cum tratatul în sine este vag, acum se vor crea obişnuinţele privind împărţirea atribuţiilor între noua funcţie de Preşedinte al Consiliului European şi statul membru care deţine Preşedinţia rotativă. În ce priveşte noua structură a Comisiei Europene, se constată o creștere a numărului comisarilor care se ocupă cu probleme externe care se produce în același timp cu intrarea în funcție a noului Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate. O altă schimbare în structura Comisiei, unirea portofoliului Extindere cu cel privind Politica de Vecinătate, poate fi un semnal bun pentru spaţiul estic, inclusiv Republica Moldova, o țară de interes pentru România. Cu toate acestea, apreciază raportul, ar fi fost preferabilă despărţirea clară a modului în care UE se raportează la spaţiul estic “vecinii europeni” faţă de spaţiul nord-african şi Orientul Mijlociu “vecinii Europei”.
Este cel de-al doilea raport realizat de CRPE cu ocazia schimbării Președinției UE, după raportul dedicat preluării președinției de către Suedia, lansat in vara 2009.
Raportul face parte din Proiectul România activă în dezbaterile europene, finanțat de Fundația Soros Romania în cadrul Inițiativei de Politică Externă.
Noiembrie 2009: Conferinta “Viitorul Politicii Agricole Comune – oportunitati si provocari pentru Romania”
Centrul Român de Politici Europene împreună cu proiectul “Continuarea sprijinului oferit Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale pentru consolidarea capacității de adaptare permanentă a politicilor agricole” și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Romania a organizat pe 20 noiembrie, la hotel Intercontinental, conferința “Viitorul Politicii Agricole Comune – oportunități și provocări pentru România”.
Conferința a adus în dezbatere viitorul Politicii Agricole Comune și a analizat provocările pe care acestă politică le aduce României. În cadrul conferinței a fost prezentat și discutat ultimul raport al CRPE asupra Politicii Agricole Comune.
Pentru mai multe detalii (inclusiv prezentarile din cadrul conferintei) consultați sectiunea de evenimente a site-ului nostru.
