Home

România este cel mai important partener în schimburile comerciale ale Republicii Moldova şi pentru prima dată a depăşit Rusia în ceea ce priveşte volumul investiţiilor directe. Cel puţin aşa arată cifrele oficiale, deşi mulţi dintre oamenii de afaceri ruşi preferă să-şi dirijeze afacerile din paradisuri fiscale precum Cipru şi Olanda.

Raportul este util în primul rând oamenilor de afaceri români şi europeni care sunt interesaţi să investească în Republica Moldova fiind bogat în informaţii cu privire la mediul de afaceri, trenduri economice şi legislaţie. Totodată raportul este adresat şi instituţiilor publice cu competenţe în zona economică şi în reprezentarea statului român care ar putea să facă mai mult pentru intermedierea contactelor de afaceri. Pentru a-şi consolida parteneriatul strategic cu Republica Moldova, România trebuie să-şi continue eforturile început în sfera activităţilor politice şi culturale cu activităţi în zona economiei, în special în ceea ce priveşte schimburile comerciale şi creşterea ponderii investiţiilor directe

Pentru a descărca raportul apăsaţi aici.

Decembrie 2012

Ambasada Republicii Polone în Romania, în parteneriat cu Centrul Român de Politici Europene a organizat în data de 28 noiembrie 2011 seminarul cu tema „Rolul Poloniei și României în Implementarea Concluziilor celui de-al doilea Summit din Varșovia al Parteneriatului Estic”. 

În cadrul evenimentului a fost discutat începutul negocierilor Acordului de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzator dintre UE si Republica Moldova, Ucraina pana la finalul anului 2011, scopul și însemnătatea Parteneriatului Estic, precum și dezvoltarea acestuia și perspective de viitor. Rolul partenerilor în cadrul acestui tratat și eficiența soft power deținută de Uniunea Europeană în influențarea rezultatelor Parteneriatului Estic au reprezentat alte două teme de dezbatere din cadrul seminarului. 

De la dreapta la stanga: Ciprian Ciucu, Cristian Ghinea, Adam Eberhardt, Grzegorz Gromadzki, Iurie Renita

Evenimentul a beneficiat de prezența Excelenței Sale Marek Szczygieł - ambasadorul Poloniei in Romania, Bogdan Aurescu - Ministerul Afacerilor Externe, Artur Michalski – Ministerul de Externe al Poloniei. 

Contribuții importante legate de relațiile dintre statele membre ale Parteneriatului Estic au fost aduse de Cristian Ghinea – director Centrul Român de Politici Europene, Adam Eberhardt – director adjunct al Centrului pentru Studii Estice din Varșovia, Grzegorz Gromadzki – expert independent și Ciprian Ciucu – director programe, Centrul Român de Politici Europene. 

Decembrie 2011

Centrul Român de Politici Europene a lansat la Bruxelles volumul ”The EU Approach to Justice Reform in Southeastern and Eastern Europe”. Cartea a fost lansată în cadrul unei audieri publice în Parlamentul European, organizată împreună cu europarlamentarii Monica Macovei (Romania), Mariya Nedelcheva (Bulgaria) si Tadeusz Zwiefka (Polonia).

”The EU Approach to Justice Reform in Southeastern and Eastern Europe” analizează comparativ o serie de indicatori privind performanța justiției și lupta anticorupție în România, Bulgaria, Croatia, Serbia, Macedonia, Republica Moldova și Ucraina. Indicatorii analizați în fiecare țară au fost: instituțiile de combatere a corupției, imunitățile, confiscarea, declarațiile de avere și interese și independența și responsabilitatea justiției. Lecțiile aderării României și Bulgariei, condiționalitățile speciale și mecanismul de verificare post-aderare ar trebui să fie instrumente prin care UE să combată corupția și în state care sunt acum în procesul de extindere. Volmul CRPE, coordonat de Cristian Ghinea și Laura Ștefan și realizat împreună cu experți locali din fiecare țară analizată, cuprinde câte un capitol detaliat cu situația din fiecare stat și unul comparativ care analizează elementele comune regiunii. Volumul poate fi descărcat în format PDF aici.

Prezentarea capitolului comparativ este disponibilă aici.

Înregistrarea audierii publice se poate descărca aici. 

Proiectul CRPE a fost finanțat de German Marshall Fund, Konrad Adenauer Stiftung și Fundația Soros România. Volumul exprimă strict opiniile experților și autorilor implicați.

Noiembrie 2011

In perioada 24 octombrie – 27 octombrie, CRPE alaturi de Kosovo Foundation for Open Society (KFOS) a organizat o vizita de studiu in Pristina, Kosovo, a unei delegatii formate din reprezentanti de seama ai media, thinktank-urilor si institutelor europene atat din Romania cat si din Moldova. 

Evenimentele organizate in cadrul acestei vizite au urmarit crearea unei legaturi intre societatile civile ale tarilor participante, precum si mai buna intelegere a situatiei socio-politice kosovare. Invitati la aceste evenimente au fost reprezentanti ai societatii civile kosovare, reprezentantul EULEX, Xavier But de Marnhoc si reprezentantul biroului de legatura al Comisiei Europene in Kosovo, Khaldoun Sinno, reprezentantul International Civilian Office, Peter Feith, precum si ambasadori ai statelor membre ale Uniunii Europene in Kosovo.

Sinteza discutiei cu reprezentanti ai societatii civile poate fi descarcata aici, sinteza discutiei cu membrii ai parlamentului poate fi descarcata aici iar sinteza discutiei cu vice-ministrul de externe Petrit Selimi poate fi descarcata aici.

Alte documente de interes pot fi descarcate aici.

Octombrie 2011

 România mai are doar câteva luni pentru a rezolva problemele care de 20 de ani au afectat restituirea proprietăților. Centrul Român de Politici Europene atrage atenția asupra acestei probleme în ultimul său raport ”Viitoarea reformă a restituirii proprietăților – mai avem doar nouă luni pentru a rezolva o problemă de 21 miliarde de Euro”.

Constatând numărul mare de încălcări de către România ale Convenției Europene a Drepturilor Omului în cazuri privind proprietatea, CEDO a dat în octombrie 2010 prima sa hotărâre-pilot împotriva țării noastre. O hotărâre-pilot obligă statul respectiv să rezolve problema de sistem. Astfel, CEDO a blocat temporar cazurile privind restituirea proprietății din România, cerând autorităților române să pună ordine în sistem ca atare. Termenul limită este 12 iulie 2012. Ne aflăm deci la jumătatea perioadei de pregătire, iar o reformă atât de delicată și costisitoare nu trebuie lăsată pe ultima sută de metri.

Autorul raportului, Andrei Popovici, face un scurt istoric al restituirii proprietății în România, analizează cererea CEDO și acțiunile întreprinse până acum de autoritățile românești. De asemenea, accesează propunerile pe care autoritățile doresc să le aducă în dezbatere publică și face comentarii și recomandări asupra acestor propuneri.

Recomandările raportului pot fi accesate aici.

Despre autor: Andrei Popovici este masterand la Columbia Law School și Harvard Kennedy School of Government. Deține o licență în Economie de la Yale University. Raportul a fost scris în cadrul programului de internship al CRPE. 

Acest raport apare în cadrul proiectului „România activă în dezbaterile europene II”  derulat  de Centrul  Român  de  Politici  Europene (CRPE) și finanțat de Fundația Soros în cadrul Inițiativei de Politică Externă. 

Octombrie 2011 

In sedinta de guvern din aceasta saptamana ar trebui sa se stabileasca detaliile exacte ale functionarii Ministerului Afacerilor Europene. Centrul Roman de Politici Europene lanseaza in acest context raportul: ”MAE contra MAEu - cum putem stopa rivalitatea si incuraja cooperarea intre cele doua ministere care ne reprezinta in UE” (autori: Cristian Ghinea si Dragos Dinu).

 CRPE reia concluziile analizelor publicate anterior, unde aratam ca mecanismul de coordonare a afacerilor europene din Romania este unul deficitar. Cercurile de decizie stabilite in ianuarie 2008 (politic, inalt birocratic, functionaresc) nu functioneaza in practica. Greutatea a picat pe umerii tandemului MAE – Departamentul de Afaceri Europene. Dar nici aici lucrurile nu merg bine, exista dualitate si rivalitate intre MAE si DAE. Pana acum s-a rezolvat de facto prin faptul ca MAE a ajuns sa domine DAE, pentru ca detine Reprezentanta Romaniei la Bruxelles, ambasadele in tarile membre si pentru ca are in lucru dosare mai sensibile politic. Aparitia unui Minister al Afacerilor Europene (MAEu) risca sa complice lucrurile mai mult decat sa le simplifice. Premierul Emil Boc a promis ca viitorul minister sa se ocupe coordonarea afacerilor europene. Dar de fapt noul minister doar preia vechiul DAE (plus institutia care se ocupa de fonduri europene) si nu pare a primi parghii suplimentare. Intaietatea MAE nu va mai fi totusi usor acceptata de catre noua institutie, deci riscam sa accentuam rivalitatea si frictiunile de pana acum.

Aceste disfunctionalitati si riscuri sunt analizate pe larg in raportul CRPE. In plus, cei doi autori propun cateva solutii simple:

• Delimitarea mai clara a ariilor de competenta;
  
• Acces direct si control partial al MAEu asupra Reprezentantei de la Bruxelles, si, similar, asupra diplomatilor care se ocupa de afacerile europene in ambasadele Romaniei din statele membre UE;
• Stabilirea unei cutume clare intre MAE si MAEu conform careia ultimul cuvant in stabilirea pozitiei de tara il are MAEu, iar in situatia in care MAE are nevoie sa schimbe aceste pozitii pentru a face ”tranzactii” cu alte capitale europene (functie legitima si de mare importanta politica a MAE), atunci MAE ar trebui sa argumenteze in prealabil in cadrul unor reuniuni comune si ulterior sa informeze amanuntit MAEu privind rezultatele;
• Fundamentarea mai buna a pozitiilor de tara prin analize si studii de impact. MAEu ar trebui sa supervizeze bugetele de cercetare si analiza ale ministerelor de linie implicate in zona afacerilor europene. Acesti bani raman nefolositi desi e mare nevoie de astfel de analize. Cea mai buna solutie este externalizarea cercetarii. Institutul European din Romania (institutie care se ocupa tot de cercetare in domeniu) ar trebui restructurat, flexibilizat si ar trebui sa functioneze ca o platforma de contractat cercetare, adaptata rapid la nevoile de formulare a pozitiilor de tara.

Acest raport  apare sub egida comuna a proiectelor  „Romania  activa  in   dezbaterile  europene II”, derulat  de Centrul  Roman  de  Politici  Europene (CRPE)  si  finantat  de  Fundatia  Soros  in  cadrul  Initiativei  de  Politica Externa si ”Intarirea capacitatii Parlamentului Roman de a fi un Actor European Activ”, finantat de Friedrich Ebert Stiftung.

Septembrie 2011

Ambasada Republicii Polone în România, în colaborare cu Reprezentanța Comisiei Europene la București și Institutul European din România au organizat în data de 21 septembrie 2011 conferinţa cu tema: ”Viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene - Stimularea cresterii si reducerea disparitatilor intre regiunile UE”.

Evenimentul a abordat tema viitorului buget al Uniunii Europene, ca instrument esențial în reducerea diferențelor de dezvoltare ale regiunilor, precum și rolul major al politicilor europene în domeniu. Conferința a vizat subiecte de o deosebită importanță pentru toate statele membre, și în special pentru România, care trece în acest moment prin schimbări instituționale menite să îi îmbunătățească performanțele în absorbția fondurilor structurale.

Evenimentul a beneficiat de prezența domnului Janusz Lewandowski, Comisar european pentru programare financiară și buget, în calitate de invitat de onoare. Din partea română, contribuții importante au fost aduse, printre altele, de către domnul  Leonard Orban, Ministru al Afacerilor Europene , fost consilier prezidențial și comisar european, doamna Elena Udrea, Ministrul Dezvoltării Regionale și al Turismului, Gheorghe Gherghina, Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor Publice, Marian - Jean Marinescu, Membru al Parlamentului European.

Dezbaterea în cadrul primei sesiuni a fost moderată de Gabriela Drăgan, Directorul Institutului European din România, iar cea de-a doua sesiune de discutii de către Cristian Ghinea, Directorul Centrului Român de Politici Europene.

Înregistrarea conferinței poate fi urmărită aici.

"Perspective europene" este titlul seriei de conferinte pe teme europene demarata de Reprezentanta Comisiei Europene (RCE) la Bucureşti în anul 2009. Din anul 2010 serie de conferinte a fost organizata de către CRPE în parteneriat cu DC Communication, in cadrul unui contract de servicii cu RCE. Mai multe detalii despre proiect si contributia CRPE aici.

Septembrie 2011

Centrul Român de Politici Europene lansează raportul ”Cum putem resuscita renta viageră? – ca o măsură compatibilă cu Politica Agricolă Comună”.

Raportul pleacă de la o premisa demonstrată pe larg  în rapoartele anterioare ale CRPE, și anume a necesității ajustării structurii fermelor românești - ca măsură indispensabilă modernizării agriculturii.  Scris de expertul afiliat CRPE Lucian Luca, împreună cu Marie-Luce Ghib – cercetătoare franceză care a scris o teză de doctorat pe tema restructurării agriculturii românești, raportul argumentează că politica rentei viagere a avut succes în România. Agricultura noastră (cu suprafețe mici, populație îmbătrânită) se află acum la un nivel de dezvoltare întâlnit în țările occidentale în anii `60 - `70. Cei doi cercetători compară eficiența rentei viagere în România cu o politică similară din Franța, implementată între anii 1962 și 1990. Concluzia este că politica românească e comparabilă, ca anvergură și rezultate. 

Din păcate, renta viageră încetează de facto, au expirat cei trei ani de grație de după aderarea la UE în care politicile naționale agricole trebuie incluse în Politica Agricolă Comună (PAC) sau trebuie să înceteze. Guvernele românești nu au făcut demersuri necesare pentru a continua renta viageră. 

În schimb, Ministerul Agriculturii a supus unei dezbateri restrânse, adresate specialiștilor, o altă  propunere de intervenție pentru stimularea comasării terenurilor agricole: pensionarea anticipată. Deși perfect compatibilă cu PAC, pensionarea anticipată e mai puțin potrivită structurii agricole românești decât era renta viageră: se adresează unei categorii de vârstă mai tânără, beneficiarii ar trebui să probeze că au fost angajați formal în agricultură (lucru aproape imposibil pentru cei care lucrează în gospodăriile de subzistență). Cea mai bună soluție, în opinia experților afiliați CRPE, ar fi continuarea în paralel a celor două programe: renta viageră și pensionarea anticipată, care sunt complementare și se adresează unor categorii de vârstă diferite. 

Ce este renta viageră?

În cadrul acestei scheme, persoanele fizice în vârstă de peste 62 de ani care dețineau terenuri agricole de până la 10 hectare (terenuri care nu făcuseră obiectul unei vânzări-cumpărări după 1990), puteau primi până la sfârșitul vieții o sumă de bani garantată de stat, dacă își vindeau sau arendau terenul agricol aflat în proprietate. Prin această politică, s-a adus o contribuție reală la ajustarea structurii exploatațiilor, prin diminuarea celor foarte mici dar și la actualizarea cadastrului și formalizarea arendării. Programul a fost stopat la trei ani după aderare prin neintegrarea sa în Politica Agricolă Comună, ceea ce, în viziunea autorilor, a reprezentat o greșeală care ar trebui corectată prin realizarea demersurile necesare pentru notificarea Rentei viagere ca măsură din categoria ajutorului de stat.

În schimb, Pensionarea Anticipată prevede acordarea unui ajutor agricultorilor în vârstă de cel puțin 55 de ani (dar cu cel mult 10 ani mai tineri decât vârsta normală de pensionare), care decid să-și cedeze exploatația altor agricultori și care au practicat agricultura cel puțin 10 ani înainte de cedare. Cele două măsuri de ieșire din agricultură sunt analizate comparativ în raportul CRPE, concluzia fiind că România a preferat-o pe cea neadaptată la condițiile / nevoile agriculturii noastre. Pensionarea Anticipată nu ţinteşte direct cea mai defavorizată categorie – agricultorii de 55 de ani încă mai pot lucra și probabil nu vor răspunde la fel de bine unei politici de ieșire din agricultură, comparativ cu cei de peste 65 de ani. 

Acest raport apare în cadrul proiectului „România activă în dezbaterile europene II”  derulat  de Centrul  Român  de  Politici  Europene (CRPE) și finanțat de Fundația Soros în cadrul Inițiativei de Politică Externă. 

Septembrie 2011

Cu ocazia summitului EU – Parteneriatul Estic ce va avea loc intre 29-30 septembrie 2011 de la Varsovia, Coalitia europeana pentru liberalizarea vizelor (in care CRPE este membra) a publicat un apel prin care cere liderilor UE sa isi reitereze angajamentul  de face toate demersurile necesare pentru eliminarea  vizelor  de tranzit intre UE si statele membre ale PE si sa transpuna acest angajament in practica imediat ce sunt indeplinite criteriile tehnice.

Coalitia face apel la oficialii UE sa elimine formularea de tip “ca un obiectiv pe termen lung” din toate documentele relevante referitoare la liberalizarea vizelor ce urmează a fi semnate, inclusiv din proiectele acordurilor de asociere cu Ucraina si Moldova si din acordurile de facilitare a vizelor cu Armenia si Azerbaidjan.

Uniunea Europeana ar trebui sa ia masuri concrete pentru liberalizarea completa a vizelor imediat ce statele membre ale PE indeplinesc criteriile stabilite prin documentele relevante privind buna gestiune si siguranta mobilitatii.  

Textul complet al apelului poate fi vizualizat aici.

Coalitia pentru liberalizarea vizelor/ Coalition for the European Continent Undivided by Visa Barriers a fost infiintata la 26 noiembrie 2010, la initiativa Fundatiei Stefan Batory si cuprinde peste 30 de organizatii nonguvernamentale din diverse zone ale Europei. Mai multe detalii despre misiunea Coalitiei si membrii ei aici.

Coalitia actioneazaa in vederea accelerarii procesului de liberalizare a vizelor UE pentru tarile din Parteneriatul Estic (Ucraina, Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaidjan, Georgia) si Rusia.

Pentru informatii suplimentare va rugam sa o contactati pe doamna Joanna Fomina, Fundatia St. Batory, la tel. +48 22 536 02 41, +48 503891265, email: jfomina@batory.org.pl.

Septembrie 2011

Centrul Român de Politici Europene lansează raportul ”Viitorul buget al UE  - ce se schimbă, ce rămâne și implicațiile pentru România".

 Raportul analizează propunerea Comisiei Europene pentru un nou Cadrul Financiar Multianual pe perioada 2014 – 2020. Principalele concluzii ale raportului CRPE:

 UE schimbă linia de priorități dinspre agricultură spre cercetare și dezvoltare, însă schimbarea este mai degrabă lentă.

 Politica de coeziune va beneficia de alocări în creştere uşoară şi va cuprinde un nou instrument, Connecting Europe Facility, care ar trebui să contribuie la accelerarea implementării proiectelor mari de infrastructură de transport, energie şi comunicaţii. Ca o noutate, țările care vor absorbi și vor cheltui cel mai bine banii europeni vor avea la dispoziție un bonus de 5%.

 Comisia Europeană propune instituirea unui impozit pe tranzacții financiare. Rămâne de văzut dacă Marea Britanie va accepta (Londra e principalul pol financiar al Europei și ar fi cea mai afectată). Este probabil un scenariu în care Marea Britanie primește o excepție specială pentru a limita pagubele, așa cum s-a întâmplat în trecut cu rabatul britanic obținut de Margaret Thatcher.

Pe lângă acel impozit, ar urma ca actuala sursă de venit bazat pe TVA să dispară în forma sa curentă actuală și să fie modernizată - transferul către bugetul european a unei părţi de cel mult 2% din TVA-ul încasat pentru bunurile şi serviciile pentru care se aplică în fiecare stat membru cota standard de TVA. Acest fapt ar presupune creșterea veniturilor directe ale UE și scăderea în viitor a contribuției statelor membre.

Deși procedura de adoptare a bugetului îi oferă doar un vot de aprobare sau respingere (Da / Nu), Parlamentul European insistă pentru a putea depune amendamente și a schimba conținutul propunerii. Cel mai probabil vom asista la un conflict instituțional între Parlamentul European și Consiliul UE (statele membre) pe acest subiect.

În Consiliu se vor forma oricum două grupuri de state membre cu obiective opuse: primul va cuprinde state membre net contributoare şi care vor dori limitarea bugetului european, iar al doilea va fi format din state membre net beneficiare, mai cu seamă noile state membre, care vor susţine un buget mai generos.

Putem bănui coagularea unui grup favorabil unui buget european mai generos format din noile state membre şi din Parlament.

În cazul României, în condiţiile în care gradul de absorbţie al fondurilor disponibile în cadrul financiar multianual curent nu depăşeşte, după orice calcul, 5% din disponibil, a blocării unor plăţi din cauza neregulilor şi a convingerii unor state membre că România nu este stat de drept, practic reprezentanţii români vor merge la negocieri fără două din cele mai importante argumente: că banii au fost cheltuiţi şi că au fost cheltuiţi bine. Totuşi asta nu înseamnă că România va obţine un pachet financiar redus. Având în vedere constituirea de grupuri de state membre în funcţie de preferinţa pentru un CFM mai mare sau pentru unul îngheţat, interesele ţării vor fi aceleaşi cu ale altor state (Polonia, de exemplu), ceea ce ar trebui să conducă la obţinerea unui pachet financiar cel puţin acceptabil.

Autorul raportului este Mihai Panaite - expert afiliat CRPE. Mihai a lucrat ca asistent parlamentar la Parlamentul European, economist la Ministerul Finanţelor (2002-2007) şi a absolvit programul de master "European Political Economy" la The London School of Economics.

Acest raport apare în cadrul proiectului „Romănia activă în dezbaterile europene II”  derulat  de Centrul  Român  de  Politici  Europene (CRPE) și finanțat de Fundația Soros în cadrul Inițiativei de Politică Externă. 

Iulie 2011

Centrul Român de Politici Europene (CRPE) lanseaza raportul ”Banali în UE. Politica romaneasca de redobandire a cetateniei in comparatie cu alte state din UE”.

Raportul aici.

De ce se sperie unele capitale europene de politica romaneasca de redobandire a cetateniei? Cum s-a ajuns la actuala politica si cum au evoluat legile romanesti ale cetateniei din 1990 incoace? Este justificata la nivel UE incercarea de a repara nedreptati istorice prin politica de cetatenie? Au mai facut si alte state europene acest lucru? La aceste intrebari incearca sa raspunda acest raport. Raspunsurile, pe scurt, sunt:

• Nervozitatea la nivel european nu se justifica prin continutul real al politicii romanesti.
• Legislatia romaneasca a evoluat timid si uneori incoerent in funcțte de prioritatea acordata fie integrarii euroatlantice, fie unei relatii speciale cu Republica Moldova.
• Fapt este ca cetatenia romaneasca se redobandeste pe criterii individuale si strict urmand principiul jus sanguinis (esti cetatean roman pentru ca parintii au fost cetateni romani). Astfel, cetatenii din Republica Moldova trebuie sa treaca printr-o procedura lunga si complicata, sa demonstreze ca parintii sau bunicii au fost cetateni romani, iar cetatenia nu aduce automat pasaportul, urmand o alta procedura lunga si complicata. Nici vorba deci de milioane de noi cetateni europeni creati peste noapte de catre Romania.
• Politica de cetatenie in UE este un atribut al statului national, recunoscut ca atare atat prin acquis-ul european (inclusiv acquis-ul Schengen) cat si prin decizii ale Curțti Europene de Justite.
• Da, exista precedente majore in UE de reparare a unor nedreptati istorice prin cetateni, atat in statele membre vechi cat si in Europa de Est. Ironic este ca unele dintre tarile care au creat aceste precedente sunt si cele mai nervoase fata de politica Bucurestiului.

Precedentele dezbatute de raport sunt:

• Politica germana de acordare a cetateniei etnicilor germani din Europa de Est si URSS (pe criteriu doar etnic, desi nu a existat in familie cetatenia statului german).
• Spania pune conditii mai usoare de acordare a cetateniei celor care provin din anumite teritorii cu legaturi speciale cu această tara. In plus, o lege din 2007 extinde dreptul de cetatenie pentru cei care au suferit de pe urma persecutiei politice sau a violentei in timpul Războiului Civil si a Dictaturii. Aceste drepturi speciale, impreuna cu alte masuri compensatorii pentru victimele Razboiului Civil au drept scop o asa-numita „reconciliere sociala” in urma careia cetatenia spaniola este acordata descendentilor directi ai acelora care au fost exilati in anii ’30.
  
• Marea Britanie are un set de politici de cetatenie foarte complicat pentru fostii supusi ai Imperiului Britanic. Pentru cei care nu locuiesc in arhipelagul britanic exista mai multe forme de nationalitate: „cetatean britanic al teritoriilor de peste mari”, „resortisant britanic de peste mari”, „cetatean britanic de peste mari”, „supus britanic” sau „persoane britanice protejate”. Cei care deţin asa numita „cetatenie britanica a teritoriilor de peste mari” au primit cetatenia britanica (daca unul dintre parinti avea cetatenie sau dacă unul dintre acestia era rezident legal) automat in 2002 in virtutea faptului ca locuiesc intr-un teritoriu dependent de Marea Britanie sau care a facut parte din imperiu.
• Bulgaria permite acordarea cetateniei doar pe baza unei simple declaratii de apartenenta etnica (fara sa fi existat cetatenia statului in familie). In Macedonia, cei care detin un pasaport bulgar au devenit, după albanezi, a doua cea mai numeroasa minoritate. De asemenea, numarul moldovenilor cu pasaport bulgar era in jur de 15 000 in 2010.
• Legea Cetateniei Poloneze prevede dreptul de repatriere pentru acele persoane care „au fost mutate de pe teritoriul natal impotriva vointei lor si care au ramas <copiii> tarii lor natale”. „Legea Repatrierii” din 2000 prevede repatrierea, acordarea cetateniei si a unui sprijin financiar pentru polonezii care au ramas in teritoriile acaparate de URSS după razboi.
• Etnicii maghiari din zonele fostului Imperiu Austro-Ungar şi descenden'ii acestora pot beneficia de o procedura simplificata si mai scurta de acordare a cetateniei, mai ales după ultimele amendamente aduse legii in mai 2010. Nu este nevoie de dovada cetateniei anterioare, ci sa demonstrezi plauzibilitatea faptului că esti maghiar.

Raportul ”Banali in UE. Politica romanească de redobandire a cetateniei in comparatie cu alte state din UE” cuprinde si statistici detaliate din fiecare stat, privind numarul de cetatenii acordate, motivatia si statele de proveniență ale solicitantilor.

Autorii raportului sunt Andrei Avram (fost masterand la Universitatea Liberă din Berlin)și Andreea Valentina Dimulescu (fost masterand Universitatea Central Europeană).

Acest raport apare  în  cadrul  proiectului  „România  activă  în  dezbaterile  europene II”  derulat  de Centrul  Român  de  Politici  Europene (CRPE)  și  finanțat  de  Fundația  Soros  în  cadrul  Inițiativei  de  Politică Externă.

Iulie 2011

 "UE si reforma in justitie. Invataminte trase din experienta Romaniei si Bulgariei; Moldovei si Ucrainei; Croatiei, Macedoniei si Serbiei." este un proiect implementat de Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) si finantat de German Marshall Fund, Open Society Institute East East program si Konrad Adenauer Stiftung. Obiectivul proiectului este acela de a crea un cadru de discutii si de a propune solutii inovative pentru imbunatatirea conditionalitatilor UE in vederea accelerarii reformei judiciare in Croatia, Macedonia, Serbia, Ucraina si Moldova.

In acest sens, in Septmebrie 2011 vor fi lansate 7 rapoarte de tara ce vor prezenta particulatitarile jurdicie din fiecare stat implicat in proiect (Romania, Bulgaria, Serbia, Croatia, Macedonia, Moldova si Ucraina), iar in Noimebrie 2011 un raport comprehensiv cu concluzii si recomandari pentru UE.

In 13 iunie 2011, la sediul InfoEuropa Bucuresti a avut loc prima intalnire a expertilor implicati in proiect: Laura Stefan si Cristian Ginea, experti Romania; Antoinette Primatarova, expert Bulgaria; Munir Podumljak, expert Croatia; Mihail Gotovski, expert Macedonia; Alexandru Cocîrță, expert Republica Moldova; Dragana Boljevic, expert Serbia; Volodymyr Yavorskyy, expert Ucraina. Lista participantilor aici. Obiectivul acestei intalniri a fost acela de a defini metodologia de lucru si structura rapoartelor.

Iunie 2011

Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) va invita luni, 20 iunie 2011, ora 20.00, La Centrul Ceh (harta aici) sa sarbatoriti alaturi de noi aniversarea lui Aung San Suu Kyi. Invitatia la eveniment aici.

Aung San Suu Kyi, simbol al luptei poporului birmanez pentru democratie, va implini in acest an 66 de ani (mai multe despre Aung San Suu Kyi aici).

Spre deosebire de anii precedenti in care isi sarbatorea zilele de nastere in inchisorile birmaneze alaturi de ceilalti prizonieri politici, in acest an Aung San Suu Kyi isi va petrece ziua in arest la domiciliu, pedeapsa ei luand sfarsit.

Aung San Suu Kyi a fost eliberata anul trecut la scurt timp dupa alegerile parlamentare din Birmania. Nu acelasi lucru s-a intamplat cu alti peste 2000 de prieteni si colegi a lui Aung San Suu Kyi, care au ramas inchisi in inchisorile de pe intreg teritoriul Birmaniei.

Dorim astfel sa ne aratam solidaritate fata de prizonierii politici birmanezi si sa determinam guvernele si organizatiile internationale din intreaga lume, in special UE si ONU, sa exercite o presiune maxima asupra noului guvern birmanez.

Cristian Ghinea, director CRPE, explica in articolul sau "Fibra noastra morala. La Tripoli si Bruxelles" motivatia CRPE pentru a se implica in aceasta campanie.

Evenimente similare celor din București vor fi organizate in Cehia, Lituania, Polonia, Estonia si Slovacia. Declaratia de sprijin a ONG-urilor implicate in aceasta campanie de advocacy poate fi consultata aici.

Din programul evenimentului:

• Into the current: Burma’s political prisoners (Thailand/Burma, 2011);
• Expozitie de benzi desenate cu tematica politica, realizate de faimosul caricaturist birmanez Harn Lay.

Iunie 2011

Consideratii privind proiectul de lege de cooperare dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene

In 2010 CRPE impreuna cu Fundatia Friedrich Ebert Romania (FES) au evaluat capacitatea Parlamentului Romaniei de a se implica in dezbaterile privind politicile europene. In urma interesului si a recomandărilor primite de la membrii Parlamentului Romaniei si a Departamentului pentru Afaceri Europene, CRPE si FES Romania au organizat in data de 12 aprilie 2011 primul Forum CRPE pe afaceri  europene, bucurandu-se de prezenta celor mai importanti actori implicati in procesul de coordonare a afacerilor europene. Sumarul dezbaterilor poate fi consultat aici.

Azi, la aproximativ doua luni de la această reuniune, DAE si MAE au făcut o propunere legislativa pentru coordonarea afacerilor europene care se afla in prezent in dezbatere publica. Proiectul legislativ poate fi consultat aici.

In acest context, CRPE lanseaza azi policy brief-ul  "Avem proiect de lege - ce facem mai departe? Consideratii privind proiectul de lege de cooperare dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene". Raportul aici.

Pentru pregatirea acestui raport, CRPE a organizat in 9 iunie 2011 al doilea Forum CRPE pe coordonarea afacerilor europene, la care a fost invitat stafful tehnic din Parlamentul Romaniei.  Lista completa a participantilor aici.

Obiectivul intalnirii a fost acela de a analiza punctual prevederile proiectului de lege propus de MAE si DAE si updatarea draft policy brief-ului elaborat de CRPE cu comentariile expertilor. Draft policy brief-ul aici.

Caracterul inovativ al raportului sta in faptul ca aduce laolalta idei aparent divergente intr-un set de recomandari ce poate oferi solutii concrete pentru facilitarea dialogului dintre Executiv si Legislativ in efortul de a gasi un compromis in procesul de negociere. Proiectul, desi ambiguu in anumite aspecte, este un document care permite atingerea unui consens intre cele doua institutii, in masura in care cele doua parti urmaresc acest lucru. In vederea perfectarii proiectului legislativ, CRPE face urmatoarele propuneri:

1. Includerea in proiect a posibilitatii explicite pentru Parlament de a influenta stabilirea pozitiei Romaniei in Consiliu;
2. Renuntarea la articolul 9 care face referire la protectia informatiilor clasificate;
3. Renuntarea la mentionarea expresa a lipsei de veto a Parlamentului in acest domeniu prin amendarea articolului 3 si art. 18;
4. Prezentare de termene clare pentru transmiterea de documente atat pentru Parlament cat si pentru Guvern si evitarea formularilor vagi (ex. „in cel mai scurt timp”);
5. Stabilirea Departamentului pentru Afaceri Europene drept coordonator in domeniul afacerilor europene si deci, interlocutorul principal al Parlamentului in acest domeniu;
6. Stabilirea unei date limita pentru supunerea acestui proiect de lege aprobarii Parlamentului, iar eventuale imbunatatiri pot fi operate ulterior, dupa ce mecanismul de coordonare se va roda.

Proiectul, in forma actuala, este un pas inainte si atat Parlamentul cat si Guvernul trebuie sa promoveze si sa aprobe proiectul rezultat in urma consultarii celor două parti.

Acest raport apare in cadrul proiectului „Intarirea capacitatii Parlamentului roman de a fi un actor european activ” derulat de Centrul Roman de Politici Europene impreună cu Fundatia Friedrich Ebert Romania.

Iunie 2011

In perioada februarie - iunie 2011, Bogdan Manolea, expert afiliat CRPE (mai multe detalii despre Bogdan aici), a analizat situatia protectiei datelor cu caracter personal in Moldova si a facut recomandari pentru imbunatatirea protectiei acestora in contextul liberalizarii regimului de vize cu UE.

In vederea realizarii acestui studiu, Bogdan si Olga Demian  au avut in perioada 28 martie 2011 - 8 aprilie 2011 mai multe intalniri cu oficiali si membri ai societii civile, dintre care amintim: Dna. Dona Scola, viceministru, Ministerul Tehnnologiei, Informatiei si Comunicatiilor dal Republicii Moldova; dl. Vasile Ciornîi, vicedirector general, operatiuni, Centrul Resurselor Informationale de Stat, Republica Moldova; Sorina Susanu si Olga Vacarciuc, Centrul pentru Drepturile Omului Moldova; Stela Mocan, director executiv, Centrul de Guvernare Electronica, Republica Moldova; Cristina Pereteatcu, Amnesty International Moldova; dl. Vanu Jereghi, director, Institutul pentru Drepturile Omului din Republica Moldova.

Mai multe detalii cu privire la intalniri aici. Galerii foto aici si aici.

                                                   Foto: Bogdan Manolea, expert afliat CRPE, Atelier EuroDIG Moldova 2011

Vineri, 10 iunie 2011, la Chisinau a avut loc lansarea oficiala a cartii "Protectia datelor cu caracter personal in contextul dialogului privind liberalizarea regimului de vize si negocierii viitorului Acord de Asociere intre Republica Moldova si Uniunea Europeana".

Studiul integral cuprinzand concluziile si recomandarile poate fi descarcat aici. Sumarul studiului aici.

Studiul a fost elaborat la initiativa si cu sustinearea financiara a programului Buna Guvernare al Fundatiei Soros - Moldova.

Iunie 2011

Dezbaterea publica in legatura cu termenul - tinta de 2015 pentru adoptarea Euro genereaza un interes deosebit in randul romanilor si a impartit opinia publica in doua tabere, unii sustinand ca Romania nu va fi pregatita pana atunci, altii afirmand ca asumarea ferma a tintei ar fi un stimulent binevenit in continuarea reformelor structurale.

Reprezentanta Comisiei Europene in Romania a organizat azi, 25 mai, la Casa Uniunii Europene din Bucuresti, o masa rotunda la care au participat reprezentanti ai ambelor curente de opinie. 

In cadrul discutiei au luat cuvantul: Niculae Idu – Seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, Leonard Orban, consilier prezidential, Adrian Vasilescu, consilier Guvernator BNR, Ionut Dumitru, presedinte Consiliul Fiscal, Laurian Lungu, Managing Partner Macroanalitica, Mihai Ionescu, presedinte al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania, Cristian Paun, directorul executiv al Societatii Romane de Economie, Ilie Serbanescu, Vicepresedinte al Societatii Romane de Economie, Florian Libocor, economist sef BNR SCG.

Dezbaterea a fost moderata de Cristian Ghinea, directorul Centrului Roman de Politici Europene.

In pregatirea acestei mese rotunde, CRPE a elaborat un studiu de sinteza a principalelor idei si cronologia lor in dezbaterea publica nationala pe aceasta tema in ultimii ani: "Adoptarea Euro in 2015: cum am ajuns la aceasta data si ce sanse avem?".

Textul integral al sintezei poate fi citit aici. 

Evenimentul a fost prezentat LIVE TEXT pe EurActiv.ro in cadrul proiectului "Dezbaterile CRPE - EurActiv". Articolul complet si comentariile cititorilor aici. 

Aceasta masa rotunda a avut loc in cadrul contractului CRPE pentru organizarea de evenimente cu Reprezentanta Comisiei Europene din Romania.

Mai 2011

In conditiile in care Comitetul pentru afaceri juridice din cadrul Parlamentului European va incepe in curand audierile pentru ridicarea imunitatii lui Adrian Severin - implicat in cazul "bani in schimbul amendamentelor" relatat de Sunday Times, CRPE publica o scrisoare deschisa prin care isi exprima convingerea ca respingerea acestei cereri ar da o lovitura puternica cauzei anticoruptie din Romania si ar submina activitatea UE si a societatii civile in a face presiuni pentru reforma justitiei în Romania.

Textul integral al scrisorii poate fi citit aici.

Articolul publicat de EurActiv.com cu privire la pozitia CRPE aici.

Mai 2011

Acum cateva saptamani am lansat o dezbatere pentru a identifica cele mai stupide proceduri birocratice. Cautam, cu sprijinul cititorilor Hotnews si Euroactiv exemple de proceduri si practici lipsite de sens, logica si coerenta, de care ne-am lovit in practica. Promiteam ca nu ne vom opri la simpla mentionare a acestor "amintiri din cosmarul birocratic" ci ca vom incerca sa mergem mai departe.

Ca atare, acum va invitam sa votati cele mai stupide proceduri pentru ca apoi sa chestionam autoritatile cu privire la fundamentarea acestora. Va propunem cinci dintre exemplele trimise de cititori:

1. Cazier sau premisa vinovatiei.
2. Autoimputernicire - de la mine, pentru mine.
3. Adeverinta de la o institutie catre ea insasi.
4. Relevanta certificatului de nastere.
5. Drumul amenzii - intre CEC, Politie si Circumscriptia Financiara.

Pentru descrierea detaliata a fiecarei propuneri si pentru a vota va rugam intrati aici.

Mai 2011

Una dintre obligațiile care ii revin Romaniei ca membru cu drepturi depline al UE este acela de a dona bani pentru dezvoltare către state terte. Asistenta oficială pentru Dezvoltare (AOD) este un domeniu guvernat de bune practici si recomandări la nivel european, iar Romania e inca la etapa de acumulare de experienta.

In 2007, Romania a identificat Republica Moldova ca tara prioritara pentru redirectionarea fondurile sale de dezvoltare.

Odată cu dezghetul in relatiile de la nivel politic dintre cele două state, Romania s-a decis să acorde Moldovei pentru urmatorii patru ani (incepand cu 2010) un ajutor nerambursabil de 100 milioane euro. Aceste fonduri vin suplimentar fata de sumele in sistem AOD oferite deja ca parte a obligatiilor europene (AOD este gestionată de MAE si a fost de circa 900 000  euro in 2010). Se resimte lipsa de experienta ca donator a Romaniei, mai ales ca in Republica Moldova sunt prezenti 20 de donatori cu 200 proiecte active, iar contribuțiile Romaniei (strict raportate ca AOD) au fost modeste până acum, în total de circa 2,55 milioane euro.

Ca atare, policy-brief-ul CRPE nr. 8, scris de expertul in asistenta internatională din Republica Moldova, Valentin Lozovanu, identifica cateva puncte slabe ale prezentei romanesti in acest domeniu si face cateva recomandari.

Probleme in acordarea eficienta a AOD:

1. Nu exista inca un Acord de cooperare pentru dezvoltare asa cum o cere Hotărârea nr. 747 din 11/07/2007.
2. Romania nu are inca formata o Agentie de cooperare pentru dezvoltare specializata, asa cum au alte state noi membre ale UE, ca Polonia sau Slovacia. Astfel, expertiza se pierde mereu.
3. Desi la nivel national autoritatea care coordonează AOD este MAE, faptul ca cei 100 milioane euro sunt gestionati de către Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului duce la fragmentarea eforturilor si lipsei unui singur interlocutor la Bucuresti.
4. Desi a trecut un an de la semnarea Acordului, datele comunicate de oficialitătile din Romania releva faptul ca au fost acordate doar circa sapte  milioane euro din contul celor 100 milioane.

Recomandari:

1. Alocarea directa a asistentei de catre Romania prin intermediul autoritatilor nationale si/sau de comun cu societatea civila.
2. Diversificarea domeniilor de acordare a ajutorului financiar catre proiecte de sprijinire a interconectarii infrastructurilor: drumuri, linii electrice, conducte de gaze ai energie electrica si infrastructura feroviara;
3. Elaborarea unui set de acte normative noi precum si ajustarea celor existente in conformitate cu legislatia și practica europeana in ceea ce priveste standardele de calitate.
4. Asistenta pentru dezvoltarea extensiunii rurale.
5. Diversificarea mecanismelor de finanțare care ar trebui avute în vedere de Romania:

• Prin suport bugetar direct (de exemplu prin intermediul Fondului National pentru Dezvoltare Regionala - FNDR);
• Prin intermediul Agentiilor de Dezvoltare Regionala.
• Prin intermediul ONG-urilor de comun cu beneficiarii (APL) facilitand transferul de cunostinta de la ONG-urile care au deja acumulata aceasta expertiză la aplicarea/implementarea proiectelor.

Raportul apare  in  cadrul  proiectului  „Monitorizarea Parteneratului pentru Integrare Romania - Republica Moldova”  derulat  de Centrul  Roman  de  Politici  Europene (CRPE)  si  finantat  de  Fundaaia  Soros  Romania.

Mai 2011

In 18 noiembrie 2010, Comisia Europeana a făcut publica comunicarea „Politica Agricola Comuna in perspectiva anului 2020”, rezultat al dezbaterii publice largi din cursul anului 2010 declansate la invitatia comisarului roman Dacian Ciolos. Printre chestiunile asupra carora Comisia s-a pronuntat in respectiva Comunicare se afla si aceea a fermelor mici, pentru care Comisia doreste sa propuna o schema simpla, specifica doar fermelor mici, care ar trebui sa inlocuiasca regimul actual de acordare a platilor directe.

In conditiile in care în Romania acest tip de suprafete agricole reprezinta o pondere mare a exploatatiilor agricole, Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) a organizat  in data de 4 mai 2011 cu sprijinul EurActiv si InfoEuropa o dezbatere publica pe aceasta tema cu principalii stakeholderi, propunand public un model de schema simplificata prin care fermierii mici sa poata avea acces la subventii fara a completa anual cereri si formulare complexe. La baza discutiilor au stat propunerile facute in Policy Brief-ul CRPE nr. 7 de expertul CRPE Lucian Luca, discutii concentrandu-se asupra (1) diagnosticarea problemelor agriculturii romanesti in contextul reformei PAC si (2) identificarea unor solutii (la nivel procedural si criterii) pentru cresterea gradului de utilizare a terenurilor.

Sumarul dezbaterilor poate fi consultat aici.

Evenimentul a fost prezentat LIVE TEXT pe EurActiv.ro in cadrul proiectului "Dezbaterile CRPE - EurActiv". Articolul complet si comentariile cititorilor aici.

Foto de dreapta la stanga: Daniela Giurca, Director General Directia Politici in Sectorul Vegetal MADR; Nina Talvar, Consilier personal, Cabinet Secretar de Stat Adrian Radulescu, MADR; Willy Schuster, EcoRuralis; Tiberiu Cazacioc, Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman;

Lista completa a participantilor aici.

Aceasta dezbatere reprezinta primul eveniment de acest gen din seria “Forumurilor CRPE pe agricultura romaneasca in contextul PAC” ce urmeaza a fi organizate de CRPE in viitorul apropiat.        

Dezbaterea CRPE apare in  cadrul  proiectului  „Romania  activa  in  dezbaterile  europene II”  derulat  de Centrul  Roman  de  Politici  Europene (CRPE)  si  finantat  de  Fundatia  Soros  in  cadrul  Initiativei  de  Politica Externa.

Mai 2011

In 2010 Centrul Român de Politici Europene (CRPE) impreună cu Fundatia Friedrich Ebert Romania (FES) au evaluat in cadrul unui proiect capacitatea Parlamentului Romaniei de a se implica in dezbaterile privind politicile europene. Raportul final „Parlamentul roman intra în Uniunea Europeana. Capacitatea legislativului de a fi un actor european activ”, lansat in decembrie 2010 a evaluat structurile institutionale, procedurile, resursele interne ale Parlamentului, dar si relatia acestei institutii cu Guvernul și alte institutii implicate in coordonarea afacerilor europene. 

In urma interesului si a recomandarilor primite de la membrii Parlamentului Romaniei si a Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), CRPE și FES Romania au decis sa continue acest proiect, pentru ca in data de 12 aprilie 2011 să organizeze cu sprijinul InfoEuropa primul Forum CRPE pe afaceri  europene.

Agenda evenimentului poate fi consultata aici, iar documentul pregatitor al reuniunii "Coordonarea afacerilor europene la nivel national -Stadiul actual si perspective" aici.

Organizat dupa modelul Chatham House, dezbaterea s-a bucurat de prezenta reprezentantilor de la nivelul Guvernului, Administratiei Prezidentiale si Parlamentului. Rolul discutiilor a fost de a face  (1) o evaluare a situatiei curente in coordonarea afacerilor europene, (2) analiza schimbarilor institutionale si de proceduri in Parlament (Comisii Parlamentare separate de Afaceri Europene) si (3) stadiul elaborarii actului normativ care stabileste relatiile dintre Parlament si Guvern in coordonarea afacerilor europene.

Sumarul dezbaterilor aici. Respectand regulile Chattam House, documentul nu atribuie nicio declaratie participantilor, pastrand astfel anonimatul vorbitorilor.

Aceasta dezbatere reprezinta primul eveniment de acest gen din seria “Forumurilor CRPE pe afaceri europene” ce urmeaza a fi organizate de CRPE in viitorul apropiat.                             

Sumarul acestei dezbateri si recomandarile prezentate apar in cadrul activitătilor proiectului „Intarirea capacitatii Parlamentului roman de a fi un actor european activ” derulat de Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) si finantat de Fundatia Friedrich Ebert Romania (FES).

Mai 2011

CRPE lansează raportul ”Subvenție multianuală, decuplată de suprafață - O propunere românească pentru viitorul fermelor mici din Europa –”.

Comisarul european Dacian Cioloş a prezentat în noiembrie 2010 comunicarea „Politica Agricolă Comună în perspectiva anului 2020”. Comunicarea va fi urmată în 2011 de o propunere legislativă a Comisiei. Suntem deci în etapa de trecere de la principii generale la măsuri concrete. În acest context, CRPE propune o schemă de subvenţionare a fermelor mici care ar trebui să faciliteze:

a)  accesul acestor fermieri la bani – pentru cei cu exploataţii comerciale viabile economic

b)  încurajarea vânzării pământului de către cei cu loturi mici, fără perspective comerciale.

Raportul CRPE definește fermele mici ca acele gospodării care primesc în prezent mai puțin de 1250 de Euro ca subvenție directă. Din cele 7,8 milioane de ferme din UE care primesc acum plăți directe, aproximativ 5 milioane se integrează sub pragul respectiv. Deci propunerea noastră s-ar aplica pentru 5 milioane de fermieri europeni. În cazul României impactul ar fi dramatic: 90% din fermierii români care primesc acum plăți directe se află sub acest prag.

Propunerea noastră vizează renunțarea la cererile anuale depuse de agricultori. Fermierul ar urma să depună o singură cerere, la începutul exercițiului financiar european (acum 7 ani) și ar primi automat subvenția în restul perioadei de 7 ani, chiar dacă vinde pământul respectiv (noul proprietar urmând să îl lucreze, dar neîncasând subvenție pentru el în acel exercițiu financiar).

Acest sistem de plată forfetară multianuală decuplată de suprafață ar stimula vânzarea suprafețelor mici și dezvoltarea fermelor de mărime mijlocie. Un țăran poate vinde terenul și primi în continuare timp de șapte ani subvenția. S-ar elimina tendința de a ține terenurile în proprietate, nelucrate, pentru a primi subvenția prin cereri anuale. Efectele ar putea fi asemănătoare programului „renta viageră”, dar  pe o scară mult mai mare, într-un interval mai scurt şi cu şanse mai mari pentru fermele mijlocii de a se consolida.

 Propunerea noastră ar avea efecte diferite pentru două categorii diferite de fermieri:

- pentru cei cu suprafețe mici – i-ar încuraja să vândă.

- pentru fermele definite ca mijlocii pentru standardele românești (de exemplu, peste 10 ha) s-ar crea oportunități de extindere prin scoaterea pe piață a unor suprafețe mici din imediata vecinătate a exploatațiile deja existente.

Raportul poate fi descarcat aici.

Raportul CRPE a fost dezbătut împreună cu reprezentanți ai autorităților și ONG-urilor din domeniul agriculturii în data de 4 mai, în cadrul dezbaterii CRPE-Euractiv, la sediul Infoeuropa.

Raportul CRPE apare  în  cadrul  proiectului  „România  activă  în  dezbaterile  europene II”  derulat  de Centrul  Român  de  Politici  Europene (CRPE)  și  finanțat  de  Fundația  Soros  în  cadrul  Inițiativei  de  Politică Externă.

Mai 2011

In ultmile zile am tot discutat la CRPE de stupiditatea si lipsa de logica a unor proceduri birocratice, fie ca era vorba de fonduri europene si de pasii pentru completarea unei cereri de finantare, sau documente justificative, de plata impozitelor sau marirea numarului de asociati intr-o companie. Ca cetatean sau om de afaceri, interactionand cu statul nu prea te simti servit, ajutat. Mai degraba pus in dificultate, ca si cand apelarea la serviciile statului si utilizarea infrastructurii pentru care tu platesti, este de fapt o favoare facuta de birocrati.

Ce facem - lansam ca dezbatere pe EurActiv.ro si HotNews.ro, un serial pe care il denumim "Amintiri din cosmarul birocratic", si pe care il gasiti aici, unde discutam pe cazuri concrete si experiente personale, procedurile birocratice de care ne-am lovit si care sunt total incoerente, lipsite de logica si nu fac altceva decat sa puna bariere fara sens in relatia cu autoritatile publice.

Asteptam astfel multe exemple din partea dumneavoastra pe care le vom prelua si le vom publica in cadrul dezbaterilor CRPE - EurActiv, dar si pe situl nostru. Puteti contribui fie postand comentarii la articol sau, pentru prezentarea mai detaliata a experientelor personale, trimitand mail la office@crpe.ro.

Astazi, in Episodul 1, Dragos Dinu, coordonator sector public la CRPE, evoca experienta sa de inregistrare ca PFA si cum pana la urma a trebuit sa ajunga la cizmar ca sa poata sa platesca impozitul catre bugetul de stat.

Aprilie 2011

Pe 3 martie 2011 a expirat termenul de un an si jumatate in care statele membre UE ar fi trebuit sa transpuna in legislatia nationala directivele din al Treilea Pachet Energetic al Uniunii Europene pentru piata comuna in sectorul energiei electrice si a gazului. Scopul Pachetului este sa accelereze constructia unei piete competitive in energie, intai la nivel regional si apoi la nivelul intregii Uniuni, in conditiile in care multe state membre au dificultati sau chiar se opun fatis liberalizarii pietelor lor nationale de energie. Ca de obicei, nu ne dezmintim: in loc s-o luam inainte, facem pasi grabiti inapoi, iar legile de azi sunt ceva mai proaste decat cele de ieri.

Liberalizarea inceputa la sfarsitul anilor ’90 s-a lovit in mod constant de-a lungul timpului de rezistenta statelor membre dominate de monopoluri nationale.  Situatia transformarii pietelor variaza puternic de la tara la tara, ceea ce a facut necesar acest al treilea pachet de directive, care va impulsiona reformele pietei electricitatii, dar in mod special a gazului.

Studiul expliciteaza principalele directii pe care pachetul legislativ le urmareste, precum cresterea independentei operatorilor de transport, accesul nediscriminatoriu al consumatorilor si furnizorilor la retelele de distributie a energiei electrice si a gazului, cresterea independentei autoritatii de reglementare, sau definirea adecvata a consumatorului vulnerabil pentru evitarea unor distorsiuni de natura sociala in pietele de energie.

La toate aceste capitole, Romania nu numai ca nu a facut progrese, chiar a regresat fata de perioada pre-aderare: privatizarile au fost abandonate in favoarea infiintarii campionilor integrati in electricitate,  continuarea liberalizarii preturilor este exclusa din considerentele protectiei sociale, iar ”baietii destepti” din diverse industrii beneficiaza de gaz si energie electrica la preturi mai mici decat pe piata.

Raportul poate fi descarcat aici.

Sinteza raportului se afla aici.

Acest raport  apare  în  cadrul  proiectului  „România  activă  în  dezbaterile  europene II”  derulat  de Centrul  Român  de  Politici  Europene (CRPE)  și  finanțat  de  Fundația  Soros  în  cadrul  Inițiativei  de  Politică Externă. Conținutul acestui  raport nu  reprezintă  în mod necesar poziția  oficială a  Fundației  Soros.

Martie 2011

In cadrul acestui proiect CRPE isi propune:

• Sa identifice angajamentele luate de Romania in sprijinirea reformelor economice și instituționale din Moldova care au ca scop apropierea de UE.
• Sa monitorizeze sistematic stadiul de implementare a acestor angajamente luate de Romania in sprijinirea reformelor din Moldova.
• Sa identifice alte resurse de colaborare si arii de politici unde Romania poate ajuta Moldova.
• Sa faca un bilanț al realizarilor Republicii Moldova in parcursul ei european.

In 3 martie 2010 CRPE a organizat la Chisinau conferinta „Fereastra de oportunitate ramane deschisa:
Ce urmeaza in parteneriatul strategic pentru integrare europeana” in cadrul careia a prezentat studiul „Romania vazuta la Chisinau” realizat de Dragos Dinu.

In cadrul conferintei, gazduita de Fundaţia IDIS - Viitorul, la care au participat oficiali de rang inalt si diplomati din Romania si Republica Moldova, alaturi de reprezentanti ai societatii civile din cele doua tari s-au dezbatut prioritatile relatiei Romania – R. Moldova pentru anul 2011. Sinteza dezbaterilor se afla aici.

Prezentari in cadrul dezbaterii:

Cum am folosit fereastra de oportunitate  - de Cristian Ghinea

Valoarea adaugata a vecinatatii - de Sorin Hadarca

Proiectul este finatat de Fundatia Soros Romania.

Martie 2011

Mai este mai putin de o luna pana la Consiliul UE pe Justitie si Afaceri Interne (JAI), acolo unde se decide in mod formal daca Romania si Bulgaria vor fi primite sau li se va amana intrarea in Spatiul Schengen. Intre timp a existat o multitudine de declaratii politice si semnale, provocate mai ales de Franța, care au argumentat faptul ca Romania si Bulgaria nu ar trebui sa fie primite incepand cu luna martie a acestui an in Schengen. Astfel, discutia a fost comutata din zona obiectiva a indeplinirii conditionalitatilor tehnice in zona subiectiva a dispozitiilor politice mai mult sau mai putin justificate.

Monitorizarea a urmarit indeplinirea angajamentelor oficiale asumate de catre Romania in documentul de lucru intitulat Planul de Acțiune Schengen, realizat anual sub coordonarea Ministerului Administrației și Internelor si aprobat de catre Guvern.

In acest raport finalizam monitorizarea independenta asupra institutiilor statului roman responsabile cu pregatirea tehnica in vederea aderarii. Pe parcursul raportului ne vom concentra asupra progreselor sau asupra stagnarilor (daca au existat) in ultima parte a anului 2010, din septembrie si pana azi.

Totodata tragem si cateva invataminte din lectia de politica europeana primita in contextul procesului Schengen si prezentam opinia noastra cu privire la argumentele aduse de diversi reprezentanti ai Statelor Membre impotriva aderarii imediate a Romaniei la Spatiul Schengen.

26 ianuarie 2011

Raportul prezinta o analiza independenta a eforturilor facute de Romania in 2010 atat in relatia bilaterala cu Chisinaul cat si ca avocat al Moldovei in Uniunea Europeana.

Autorii fac o trece in revista a finantarilor acordate de Romania si a cooperarii institutionale. O concluzie generala este aceea ca desi vointa politica este prezenta, gestionarea relatiei se face fragmentar si inertial. De aceea, raportul recomanda crearea unui birou de coordonare, condus de un ”Mister Moldova”, personaj cu autoritate politica si institutionala care sa dea coerenta eforturilor Romaniei.

In ce priveste ajutorul financiar de 100 milioane euro promis Moldovei, acesta se afla in intarziere. Autorii fac cateva recomandari pentru o mai buna gestionare a banilor (gasiti atasata acestui mesaj o sinteza a recomandarilor din intregul raport).

Proiectele de infrastructura si energetice demarate de Romania si Moldova se afla in diverse faze ale studiilor de fezabilitate. Pentru unele dintre ele, Romania a inceput demersurile de finantare din fondurile Uniunii Europene (situatia fiecarui proiect este descrisa pe larg in raport).

O parte consistenta a acestui raport o reprezinta istoricul tratatului de frontiera semnat de Bucuresti si Chisinau, autorii avand acces la informatii din culisele diplomatice care explica evolutia negocierii unui document de baza, apoi a unui tratat de frontiera, intre Bucuresti si Chisinau.

In ce priveste Transnistria, autorii recomanda Bucurestiului retinere maxima pe acest subiect, unde nu avem o miza proprie, alta decat sustinerea Chisinaului.

Sinteza recomandarilor poate fi descarcata de aici.

20 decembrie 2010

Postări mai vechi