CRPE Policy Memo 63 Autori: Lucian Cernat, Csilla Lakatos CRPE Policy Brief 37 TTIP Autor: Cristian Ghinea

 

coperta TTIP 5 copyCentrul Român de Politici Europene (CRPE) lansează primele calcule privind impactul Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) asupra economiei românești, contribuind astfel la creionarea unei dezbateri informate pe una din cele mai actuale teme la nivel european.

Policy paperul “Impactul economic al Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții asupra României”, avându-i ca autori pe Lucian Cernat și Csilla Lakatos, explică de ce efectele macroeconomice ale TTIP asupra economiei naționale sunt preconizate a fi unele pozitive: implementat pe deplin în 2027, TTIP ar putea crește PIB-ul României cu aproximativ 0,25% anual. În funcție de rata de schimb, în următorii 12 ani, creșterea în PIB ar însemna 400 – 500 milioane de dolari anual. În același timp, balanța comercială a României cu SUA este de așteptat să se îmbunătățească dat fiind că exporturile bilaterale ar putea crește cu aproape 35%, iar importurile cu 25%. Tot în funcție de rata de schimb, creșterea exporturilor românești se va situa între 800 milioane și un miliard de dolari începând cu 2027.

Coperta CRPE Policy Brief 37 TTIPÎntr-o a doua analiză, “România și negocierile comerciale UE – SUA – schiță pentru o poziție de țară”, Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene, face legătura între cele mai im­portante teme ale TTIP și realitățile din economia națională.

Pe lângă calculele matematice de impact, TTIP este și o temă cu anvergură strategică. America e angajată în negocieri comerciale cu zona Pacificului, iar Europa are nevoie de TTIP pentru a fi la masa de joc când se fac noile reguli comerciale mondiale.

Raportul CRPE afirmă că, în contradicție cu ceea ce clamează criticii TTIP, negocierile curente sunt mai transparente decât orice alte negocieri comerciale din istorie: mandatele de negociere ale Comisiei sunt publice iar dubla verificare democratică este asigurată prin guvernele naționale și prin Parlamentul European. De asemenea, miza TTIP e în primul rând eliminarea barierelor non-tarifare, care afectează disproporționat firmele mici și mijlocii.

Cel mai spinos subiect pe marginea TTIP găsește România (și alte state din Estul UE) într-o poziție diferită de țările UE din Vest. România are deja tratate bilaterale de protejare a investițiilor cu SUA și cu alte 20 de țări din UE. În cursul actualelor negocieri, Comisia Europeană și Administrația Obama au propus condiționări stricte pentru investitori înainte de a apela la curți de arbitraj. Mai mult, într-un recent concept paper (publicat pe 5 mai 2015), Comisia propune crearea unei curți internaționale specializate. Cu alte cuvinte, UE și SUA creează, prin negocierile TTIP, noi standarde internaționale prin care statele sunt protejate de amenințările nefondate ale investitorilor (cum au fost cazurile RMGC sau Holzindustrie Schweighofer). Tot sub noile condiții negociate în cadrul TTIP, o companie trebuie să aibă activitate consistentă într-un stat pentru a fi considerată investitor din acea țară. Dacă ar fi astăzi în vigoare condițiile din TTIP, cazurile Dinu Patriciu (investitor olandez formal) vs. România sau frații Micula (investitori suedezi formal) vs. România nu ar fi fost acceptabile (și acestea sunt singurele cazuri pierdute de România la o curte arbitrală, sub actualele tratate aflate în vigoare semnate de statul român în anii 90). Raportul CRPE recomandă României să se alăture Poloniei în a susține o clauză pentru investiții în TTIP, tocmai pentru că ar proteja statul român de inițierea unor asemenea procese.

O altă concluzie a raportului CRPE este cea privind potențialul de creșterea a producției pe lanțul valoric intra-companie. TTIP va elimina obstacolele din calea acestui comerț între filialele transatlantice ale aceleiași companii, fiind o șansă pentru România de a trece la o nouă generație de investiții străine, de la cele care doar produc pentru piața internă la cele care importă – cresc valoarea și re-exportă. Acesta ar trebui să fie un punct cheie pentru industrializarea României.

De asemenea, raportul CRPE recomandă României să susțină existența unui capitol dedicat energiei în TTIP prin care SUA să permită exportul de energie spre UE, în schimb europenii să deschidă companiile energetice naționale pentru parteneriate cu giganții energetici americani.

Policy paperul “Impactul economic al Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții asupra României” de Lucian Cernat și Csilla Lakatos poate fi consultat aici

Analiza de policy “România și negocierile comerciale UE – SUA – schiță pentru o poziție de țară”, de Cristian Ghinea poate fi consultată aici

Despre proiect

Aceste policy papers au fost elaborate în cadrul proiectului “Influenţi, alerţi şi informaţi în negocierile din UE – Expertiză şi consultare în politici europene” finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România; Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org;