TTIP Mituri despre protecția investitorilor. UE și soluționarea disputelor

TTIP Mituri despre protecția investitorilor. UE și soluționarea disputelor

coperta-crpe-policy-brief-41CRPE Policy Brief 41, Autor: Horia Ciurtin.  Centrul Român de Politici Europene lansează raportul  În căutarea consensului pierdut: Mituri despre protecția investitorilor în TTIP și cum își propune UE să revoluționeze sistemul de soluționare a disputelor ce își propune să analizeze dintr-o perspectivă  conceptual-istorică, într-un calcul de tip cost/beneficiu, respectiv o evaluare juridică a posibilităților reale a clauzei ISDS (Investor-State Dispute Settlement) din viitorul acord.

Miza Acordului Transatlantic este mult mai mare decât cea explicit asumată normativ, i.e. comerțul și investițiile. Dincolo de un simplu parteneriat economic, TTIP reprezintă pentru cei doi mari actori globali o re-pornire a relațiilor, o reasumare a centralității lor (ca poli occidentali) în noul aranjament global. Fără o asemenea finalitate a Acordului, fiecare dintre cei doi actori transatlantici ar insista pe „pivotul” asiatic, transformând acea zonă a lumii în nodul central al economiei globale.

În cadrul dezbaterilor privind Acordul, ce implică nu doar instituțiile publice ale Uniunii Europene, statelor-membre ori Statelor Unite ale Americii, dar și eterogena societate civilă a spațiului euro-american, dintre toate punctele spinoase ale confruntării de poziții, unul se remarcă în mod excepțional: Investor-State Dispute Settlement (ISDS) și transformarea/înlăturarea sa din viitorul Acord. Paradoxal, remarcă autorul, înainte de momentul TTIP, acest mecanism de soluționare a disputelor investiționale a făcut rareori obiectul unei divergențe, dată fiind natura sa profund tehnică și ermetică uneori chiar și pentru specialiștii din domeniul dreptului

Raportul prezintă, în primul capitol, o analiză conceptual istorică a mecanismului de soluționare a litigiilor investiționale, urmărind factorii ce au contribuit la la adoptarea acestui acestui mecanism și analizând necesitatea tehnică a ISDS din mai multe perspective  ( (a) interesul investitorilor; (b) interesul statelor; (c) coerența regimului global de investiții ), respectiv propune un scurt ghid structural in funcționarea ISDS.

Capitolul II urmărește dezbaterea actuală din jurul ISDS,  tratând non-exhaustiv câteva dintre cele mai frecvente obiecții aduse sistemului.  Astfel, raportul analizează criticile privind a) standardele de protecție a investitorului b) lipsa generalizată de transparență, dublată de existența unui îngăduit conflict de interese c) caracterul „privat” al întregului proces arbitral d) inegalitatea de tratament – percepția conform căreia o anumită categorie de investitori (străini) au un acces privilegiat la justiție și e) caracterul final al deciziilor arbitrale și imposibilitatea de a reveni asupra lor în caz de eroare a tribunalului.

Capitolul III urmărește modul în care a evoluat perspectiva europeană asupra litigiilor investiționale, Comisia Europeană fiind lipsită în cadrul negocierilor  de susținere publică în rândul societății civile – de regulă atât de aliniată la interesele comunitare –, dar și atenționată de Parlament cu privire la rezultatul dezirabil pentru un acord general al instituțiilor Uniunii. Mai mult, după o amplă consultare publică în 2014, Comisia a fost nevoită să își reconsidere poziția inițială, aceea de a negocia includerea unei clauze ISDS (relativ clasică) în viitorul Acord Transatlantic si în Septembrie 2015 a venit cu o propunere radicală privind capitolul de investiții (în general) și sub-capitolul ISDS (în special).

În circumstanțele negocierii TTIP, regimul litigiilor investiționale pare a fi în afara oricărui consens. Atât la nivel orizontal – între actori (supra)statali de același calibru –, cât și la nivel vertical – între decidenții instituționali și societatea civilă națională ori transnațională – pozițiile profesate par a fi nu doar divergente, ci de-a dreptul ireconciliabile. Cu toate acestea, perspectivele soluționării dilemei par a veni din sfera unor necesități pragmatice și strategice destul de brute, iar nu din atingerea unei situații ideale de compromis. Mai precis, semnarea recentă a Acordului Transpacific (TPP) de către SUA cu includerea unei clauze ISDS destul de clasice, va forța mâna Uniunii Europene în a se grăbi cu terminarea negocierilor TTIP cât mai curând, din dorința de a nu se crea decalaje economice între cele două zone de interes (Pacific și Atlantic) ale partenerului nord-american.

Problema clauzei ISDS – realmente destul de marginală în arhitectura unui Acord atât de complex – va putea găsi doar unul dintre următoarele răspunsuri: (a) varianta cea mai conservator-realistă, i.e. menținerea unei clauze ISDS arbitrale ușor reformată, care e opțiunea SUA din ultima perioadă (inclusiv în TPP); (b) varianta cea mai optimistă, i.e. acceptarea modelului propus de Comisie (Investment Court System) cu acceptarea unor modificări ample ale status-quo-ului din partea SUA.

Despre autor:

Horia Ciurtin, consilier juridic în domeniul dreptului internațional al investițiilor și al arbitrajului internațional, managing editor al publicației on-line apărută sub egida  European Federation for Investment Law and Arbitration (EFILA) din Bruxelles, redactor al Revistei Verso, București si Cluj-Napoca.  Horia a absolvit Masterat în „Dreptul european şi dreptul naţional al afacerilor” ca şef de promoţie (2012), la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi este licenţiat al aceleiaşi instituţii (2011).

Autor al volumului de drept constituțional și filosofie a dreptului „Dilemele controlului de constituționalitate: Incursiune în paradigmele spațiului euro-american”, Editura Rosetti International, București, 2013. Autor al volumului de filozofie politică „Tentația politicului: Reflecții conservatoare după sfârșitul istoriei”, Editura Eikon, București, 2015.

Autor a peste 20 articole în presa culturală: Tribuna, Verso, Oglinda Literară, Lumea, Cetatea Culturală, TABOR, dar şi în reviste de specialitate precum: Transnational Dispute Management, Revista Română de Arbitraj, Revista Română de Drept al Afacerilor, Revista Română de Dreptul Proprietăţii Intelectuale, Studia Iurisprudentia UBB, Revista de Drept Social, Revista de Științe Politice și Relații Internaționale.