Accesul la finanțare pentru antreprenorii romi: Studii de caz și propuneri de politici publice

Accesul la finanțare pentru antreprenorii romi: Studii de caz și propuneri de politici publice

CRPE Policy Memo 68Centrul Român de Politici Europene lansează policy memo-ul Accesul la finanțare pentru antreprenorii romi: Studii de caz și propuneri de politici publice, în cadrul proiectului ”Antreprenoriatul romilor în România. Cercetare privind elaborarea unui instrument financiar care să faciliteze accesul micilor întreprinzători de etnie romă din România la microcreditare”, finanțat de Open Society Institute.

Niciuna dintre succesivele strategii nationale privind minoritatea roma, precum nici cele de combatere a sărăciei de până acum nu s-au aplecat asupra susținerii antreprenoriatului ca instrument de dezvoltare și incluziune socio-economică a romilor, deși susținerea antreprenoriatului grupurilor dezavantajate în comunitățile sărace poate juca un rol fundamental în dezvoltarea acestora.

Cercetarea de teren efectuată în cadrul acestui proiect demonstrează faptul că există mici afaceri – tradiționale sau nu – ale romilor care, printr-un sprijin croit pe necesitățile fiecărui întreprinzător (de cele mai multe ori un mix integrat educație financiară – fonduri nerambursabile – mici împrumuturi – consiliere de business), ar putea fi ajutate să reziste în continuare pe piață, să susțină material familii întregii și chiar să genereze alte locuri de muncă pentru comunitatea roma, după cum am văzut că se întâmplă în cazul întreprinderilor sociale.

Raportul de faţă este structurat în două capitole: primul, intitulat ”100 de mici întreprinzători romi: comunități și meserii” creionează câteva profile de antreprenori – o selecție din numărul total de interviuri realizate în cele peste 30 de comunități incluse în cercetare  – în contextul socio-economic actual, dintr-o paletă de tipologii cât mai cuprinzătoare: de la meșteșugarii cu poveste până la întreprinzătorii din domenii obișnuite, practicate și de majoritari – comerț, servicii, agricultură, etc.

Al doilea capitol, ”Incluziunea financiară a romilor prin microcreditare. Exemple de bună practică și propuneri de politici publice” identifică exemple concrete de programe de microcreditare și incluziune financiară destinate antreprenorilor romi, implementate în alte state din Estul Europei, analizează oportunitățile deschise în acest domeniu în România de actuala programare a fondurilor europene  și propune câteva direcții de dezvoltare a unor politici publice, din perspectiva datelor obținute pe teren.

Exemplul Kiut din Ungaria (considerat bună practică la nivel UE), dar mai ales exemplul programului-pilot de susținere a întreprinderilor sociale prin instrumente financiare din Polonia arată că un program de microcreditare destinat antreprenorilor din grupuri vulnerabile și întreprinderilor de economie socială, bine croit pe specificul grupurilor țintă (fără comisioane, la costuri reduse – dobândă subvenționată, cu perioadă de grație) ar merita să fie pilotat și în România în următoarea perioadă.

Acesta ar trebui canalizat către beneficiari prin intermediul unor entități (ONG-uri, de regulă) care cunosc comunitățile și care pot să identifice antreprenorii romi cu potențial și apoi să-i ajute (prin cursuri de alfabetizare financiară, training-uri de business etc) în a-și implementa planurile de afaceri și a rambursa microcreditele.

Conţinutul acestui raport nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a finanțatorului. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine promotorului proiectului, Centrul Român de Politici Europene, precum și autorilor raportului.