CRPE Policy Memo nr.19, decembrie 2010

Cum am folosit fereastra de oportunitate: bilanțul unui an de relansare a relațiilor România – Republica Moldova

Autori: Cristian Ghinea, Dragoș Dinu, Paul Ivan

Raportul  prezinta o analiza independenta a eforturilor facute de Romania in 2010 atat in relatia bilaterala cu Chisinaul cat si ca avocat al Moldovei in Uniunea Europeana.

Autorii fac o trece in revista a finantarilor acordate de Romania si a cooperarii institutionale. O concluzie generala este aceea ca desi vointa politica este prezenta, gestionarea relatiei se face fragmentar si inertial. De aceea, raportul recomanda crearea unui birou de coordonare, condus de un ”Mister Moldova”, personaj cu autoritate politica si institutionala care sa dea coerenta eforturilor Romaniei.

CRPE Policy Memo nr.18, decembrie 2010

Parlamentul român intră în Uniunea Europeană. Capacitatea legislativului de a fi un actor european activ

Autori: Cristian Ghinea, Dragoș Dinu, Oana Tănăsache

Studiul analizează modul în care legislativul român se implică în afacerile europene mai ales în contextul schimbărilor aduse de tratatul de la Lisabona. Raportul subliniază faptul că tratatul Lisabona conferă legislativelor naționale posibilitatea de a avea un rol mai activ în domeniul politicilor europene, mai ales în relaţia lor cu executivul. Acest rol nu este însă fructificat îndeajuns de Parlamentul României, care rămâne marginal în procesul de coordonare a afacerilor europene.

CRPE Policy Memo nr. 17, decembrie 2010

Reforma guvernanței economice europene: ne aflăm într-un moment de răscruce?

Autor: Daniel Dăianu

Criza datoriilor publice creează o anxietate enormă în cadrul Uniunii Monetare Europene (UME). Deloc surprinzător, măsuri de urgenţă continuă să fie folosite într-un moment în care se întrevede o redresare economică. În acest context, summitul Consiliului European din octombrie a examinat un raport al unui grup de acțiune cu un nume semnificativ: „Consolidarea guvernanței economice în UE”. Acest document se cuvine să fie analizat împreună cu propunerile de reformă a guvernanței prezentate de Comisia Europeană la sfârșitul lunii septembrie. Profunzimea acestei crize financiare a obligat guvernele și instituțiile UE să examineze cu mare atenție structura de guvernanță a Uniunii.

CRPE Policy Brief nr.5, decembrie 2010

Strategia 2020 în România - chiar o implementăm sau încă un document de sertar?

Autor: Dragoş Dinu

România, ca membru al UE, și-a asumat țintele generale ale Strategiei 2020, precum și ținte naționale de dezvoltare subsumate documentului european. Avem deci o nouă strategie, un nou document pe care să ne bazăm politicile publice. Îl vom aplica? Cum și cu cine? Acest policy brief al CRPE analizează capacitatea României de a programa agenda de politici și contextul intern peste care vine Strategia 2020. Încercăm să răspundem la întrebarea: Strategia 2020 – avem șanse să o implementăm sau am mai bifat o strategie de sertar?

CRPE Policy Memo nr. 16, noiembrie 2010

Merită păstrat. Eficiența Mecanismului de Cooperare și Verificare pentru România

Creat odată cu intrarea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) era menit să asigure sustenabilitatea post-aderare a reformelor cerute de UE în domeniile cele mai problematice. Astăzi, la aproximativ 4 ani de la intrarea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană, există multe dispute politice şi interpretări greşite legate de eficienţa MCV, atât la nivel european cât şi la nivel naţional.

Scopul lucrării de faţă este de a oferi perspectiva societăţii civile româneşti – care a fost implicată în mod activ în monitorizarea politicilor anti-corupţie ale României înainte şi după intrarea în UE.

CRPE Policy Brief nr. 4, noiembrie 2010

Jocul de-a șoarecele și pisica - OU 50 și directiva europeană

Autor: Claudia Silaghi

În contextul dezbaterii încrâncenate cu privire la implementarea directivei europene referitoare la creditele pentru consumatori, transpusă în România prin Ordonanța 50, CRPE a realizat o analiză comparativă (în oglindă) între prevederile europene și ceea ce a rezultat în momentul transpunerii naționale.

CRPE apreciază faptul că autoritățile din România au mers dincolo de metoda copy & paste pe care o folosesc de obicei la transpunerea directivelor și au căutat să adapteze standardele minimale cerute de UE la piața bancară din țara noastră.

CRPE Policy Memo nr.15, octombrie 2010

Pregătiți pentru Schengen? Absolvenți cu indulgență

Autor: Ciprian Ciucu

CRPE a monitorizat timp de 6 luni (aprilie-septembrie 2010) activitatea autorităților române cu privire la pregătirea aderării României la Spațiul Schengen în luna martie 2011. Monitorizarea a urmărit îndeplinirea angajamentelor oficiale asumate de către România în documentele de lucru intitulate Planuri de Acțiune Schengen și realizate anual de către Comisia de Autoevaluare Schengen care funcționează în cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

Scopul monitorizării constă în aducerea la cunoștința publicului european în general și a celui român în special a stadiului pregătirii României de a adera la spațiul Schengen la data prevăzută.

CRPE Policy Memo nr. 14, septembrie 2010

Când, cum si de ce a acceptat Romania conditiile UE in domeniul politicilor anticoruptie. Recapitulare 1999 – 2010

Autori: Cristian Ghinea, Oana Tănăsache

Pornind de la literatura de specialitate privind europenizarea, studiul arată că Uniunii Europene i-a lipsit un acquis semnificativ în domeniul anticorupţiei. Mai mult, în relaţia cu România, Comisia Europeană s-a aflat într-un proces de învăţare deoarece a trecut de la condiţionalităţi care cereau adoptarea unor legi sau instituţii, până la a pune pe agendă implementarea şi funcţionalitatea efectivă a acestora.

CRPE Policy Memo nr.13, septembrie 2010

Parteneriatul Estic - instrucțiuni de utilizare

Autori: Paul Ivan, Cristian Ghinea

Studiul prezintă situația actuală a programului, precum și poziția fiecărei țări din Parteneriat față de această inițiativă, cu un accent special pe Republica Moldova. Raportul aduce argumente în sprijinul ideii că deși se pot observa unele realizări, Parteneriatul Estic este departe de a-și atinge potențialul deplin și are nevoie de câteva succese vizibile.

Parteneriatul Estic a fost creat cu scopul întăririi dimensiunii estice a Politicii Europene de Vecinătate (PEV), lansată în 2004, și, în acest sens, a fost salutat ca un bun pas către diferențierea dimensiunilor estică și sudică a PEV.

CRPE Policy Memo nr 12, mai 2010

Negocieri Republica Moldova - UE- Ce este de discutat, ce s-ar putea obține?, mai 2010

Autori: Cristian Ghinea, Victor Chirilă

Deşi UE este reticentă în a oferi o perspectivă de aderare Republicii Moldova, ar trebui să arate în mod clar că ţara va fi evaluată exclusiv pe baza meritelor sale. Moldova ar trebui să fie asigurată că nu va fi tratată ca parte a unui bloc, nici a unuia cu Ucraina, nici cu Parteneriatul Estic. Aceasta ar ridica moralul populaţiei moldoveneşti care este urmărită de fatalism geo-politic.
Raportul prezintă câteva argumente în sprijinul cazului excepţional al Moldovei în cadrul Parteneriatului Estic. Dacă UE doreşte să îşi confirme seriozitatea în ceea ce priveşte dimensiunea estică a Politicii de Vecinătate şi disponibilitatea de a face din Parteneriatul Estic (EaP) o politică substanţială, nu ar putea găsi o altă ocazie mai bună pentru a încuraja direcţia actuală adoptată de Moldova. Există un consens printre experți că Parteneriatul Estic suferă de lipsa unei perspective clare şi a poveştilor de succes.

CRPE Policy Memo nr.11, iunie 2010

Efectele monitorizării pe justiţie asupra politicii și instituţiilor din România

Percepţii dinspre media şi societatea civilă

Autori: Cristian Ghinea, Marina Popescu, Ciprian Ciucu

Cercetarea de faţă urmăreşte o evaluare a eficacităţii si funcţionării Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul justiţiei agreat de Uniunea Europeană şi România, analizând factorii care au facilitat acceptarea și implementarea condiţionalităţilor UE în domeniu. Raportul de faţă este al doilea dintr-o serie de patru care analizează tema propusă. Pentru a obtine o analiză cât mai documentată şi sistematică am ales să facem un sondaj al opiniilor experţilor în domeniu, folosind un chestionar structurat pe obiectivele stabilite în MCV şi acoperite în rapoartele de monitorizare.

CRPE Policy Memo nr. 10, mai 2010

Invata să trăiești cu Ursul la usă. România și securitatea energetică europeană

Autor: Rober Uzună

Scopul raportului este de a prezenta subiectul Securității Energetice Europene din perspectiva României, luând în considerare interesele sale specifice și în acelaşi timp rolul său de susținător constant al unei abordări europene comune în acest domeniu.

Raportul prezintă succint opțiunile concrete, dileme şi planurile care se află pe masa decidenţilor europeni şi români, fructificând concluziile la care s-a ajuns în prima parte a lucrării. În același timp, atenția cititorului este canalizată către aspectele-cheie care preocupă scena politică europeană în privința energiei – în principal dependența energetică în creștere a UE și soluțiile alternative. Situația României este prezentată ca un exemplu special.

CRPE Policy Memo nr. 9, martie 2010

Sa nu ne fie frica de Fondul Monetar European

Comentarii pe marginea Consiliului European, martie 2010

Autori: Cristian Ghinea, Mihai Panaite, Paul Ivan

CRPE argumentează în acest raport că ar fi în interesul nostru ca UE să creeze mecanisme puternice de supervizare economică – pur şi simplu am pune în comun / importa responsabilitate fiscală, lucru care ne lipseşte.

CRPE Policy Memo nr. 8, martie 2010

România şi reforma bugetului comunitar. Cât dăm, cât primim şi la ce putem folosi banii europeni?

Autor: Mihai Panaite

Bugetul comunitar reprezintă aproximativ 1% din venitul naţional brut al statelor Uniunii Europene. Chiar dacă cifra aceasta este mică, bugetul UE a fost întotdeauna unul dintre punctele nevralgice ale integrării europene. Pe de o parte, fiecare stat membru încearcă să câştige cât mai mult din redistribuţia banilor, ceea ce duce la negocieri prelungite, iar pe de altă parte, fiecare instituţie implicată în decizie încearcă să-şi promoveze propriile interese pe agendă, iar aceste interese sunt de multe ori diferite de cele ale partenerilor.
Începând cu momentul aderării, România este parte a acestui mecanism complex. Raportul de faţă îşi propune să facă o prezentare a mecanismului bugetar comunitar, o analiză a mecanismului decizional care determină forma finală a bugetului, precum şi discutarea poziţiei României în cadrul acestui mecanism.
Ca şi alte rapoarte ale CRPE, prezentul document se adresează atât specialiştilor cât şi publicului interesat de domeniul politicilor europene.

CRPE Policy Memo nr. 7, ianuarie 2010

Suntem în grafic? 2010: primul bilanţ

Utilizarea fondurilor structurale

Autor: Ioana Morovan

CRPE Policy Brief nr.3, Februarie 2010

De unde vine şi de cine ne apara scutul antiracheta

CRPE dă publicităţii un policy brief legat de dezbaterea din jurul scutului antirachetă planificat să fie instalat (şi) în România. Raportul pune în context istoric relevant dezvoltarea acestei tehnologii şi desfiinţează câteva dintre miturile şi informaţii eronate prezente în dezbaterea publică din aceste zile.

Ipoteza des vehiculată că scutul din Romania este unul antirusesc nu se bazeaza pe realitate. In primul rand scutul este unul defensiv si nu ofensiv. Apoi, Rusia deține aproximativ 608 vectori de transport (rachete) pe diverse platforme care pot purta până la 2683 de focoase nucleare. În raport cu acest arsenal impresionant scutul anti-rachetă ce va fi instalat în România nu are relevanță. Mai mult, scutul din România asigură protecție împotriva rachetelor cu rază medie de acțiune iar Rusia nu mai deține astfel de rachete (cu încărcătură nucleară) ca urmare a interzicerii lor prin Tratatul privind forțele nucleare intermediare din 1987. Practic, scutul ne apără de ceva ce rușii nu au și nu ne apără de ceea ce au.

Raportul mai arată că România a cerut inclusiv în timpul summit-ului NATO de la Bucureşti să fie inclusă într-un sistem antibalistic ca modalitate de protejare a teritoriul naţional. Este drept în acelaşi timp că preşedintele Băsescu nu a dat dovadă de abilitate în prezentarea anunţului.
În ciuda unor speculaţii din presă, a fost de la bun început clar că România nu va plăti pentru acest sistem, punând la dispoziție doar locația și probabil asigurând securitatea acesteia.

Concluzia raportului CRPE este că scutul oferă o sporire a securității României, plus o garanție politică și de securitate suplimentară fără a implica costuri mari din partea României.

CRPE Policy Memo nr.6, decembrie 2010

Uniunea Europeana se adapteaza din mers Tratatului de la Lisabona

Raportul prezintă sintetic intențiile Spaniei (ca tara deținătoare a primei președinții rotative în noul context) și face referire la modalitățile în care Romania se poate raporta la acestea.

Analiza CRPE atrage atenţia asupra Preşedinţiei spaniole ca precedent: cum tratatul în sine este vag, acum se vor crea obişnuinţele privind împărţirea atribuţiilor între noua funcţie de Preşedinte al Consiliului European şi statul membru care deţine Preşedinţia rotativă. În ce priveşte noua structură a Comisiei Europene, se constată o creștere a numărului comisarilor care se ocupă cu probleme externe care se produce în același timp cu intrarea în funcție a noului Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate. O altă schimbare în structura Comisiei, unirea portofoliului Extindere cu cel privind Politica de Vecinătate, poate fi un semnal bun pentru spaţiul estic, inclusiv Republica Moldova, o țară de interes pentru România. Cu toate acestea, apreciază raportul, ar fi fost preferabilă despărţirea clară a modului în care UE se raportează la spaţiul estic “vecinii europeni” faţă de spaţiul nord-african şi Orientul Mijlociu “vecinii Europei”.

Raportul  face parte din Proiectul România activă în dezbaterile europene, finanțat de Fundația Soros Romania în cadrul Inițiativei de Politică Externă.